VID A (1) vizi vide adj. (2) viduri s. n. 1. Adj. (Despre un spatziu) Care nu contzine nimic; care nu contzine aer sau alt gaz; care nu este ocupat locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice ganduri de orice idei. 2. S. n. Spatziu lipsit de orice corp material sau in care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♦ Loc. adv. In vid = a) in gol; b) cu privirea fixa fara tzinta; c) zadarnic fara rezultat in van. ♦ Fig. Pierdere ireparabila. Din fr. vide.

vid ~a [At: PROT. – POP. N. D. / Pl: vizi ~e / E: fr vide] 1 a (D. spatzii recipiente etc.) Care nu contzine nimic sesizabil vizibil nici un corp solid sau lichid Si: gol¹ (23). 2 a (Mat; is) Multzime ~a Multzime care nu contzine nici un element. 3 a (Flz; d. spatziu) Despre care se presupune k nu este ocupat de materie. 4 a (Fiz; d. spatzii inchise) Care nu contzine materie ponderala Si: (lti) vacuu. 5 a (Fig; udp „de”) Lipsit de ganduri de idei de sentimente. 6 a (Fig; d. ochi) Lipsit de expresie. 7 a (D. idei notziuni etc.) Care este lipsit de semnificatzie de contzinut. 8 a (D. locuri sau ashezari omeneshti) Care nu este populat Si: pustiu. 9 sn (Flz) Spatziu despre care se presupune k nu este ocupat de materie. 10 sn (Fiz) Spatziu lipsit de orice corp material sau in care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate Si: vacuum (1). 11 sn Stare de rarefiere a unui gaz realizata intrun spatziu inchis Si: vacuum (2). 12 sn (Is) ~ barometric Vid (11) din spatziul de deasupra mercurului intrun barometru cu mercur. 13 sn Spatziu dintre corpurile cereshti in care nu se afla particule materiale. 14 sn (Rar) Pustiu. 15 sn (Ie) A face ~ in jurul sau A indeparta pe oricine din preajma sa. 16 sn (Ie) A face ~ in sinea lui A nu se mai gandi la nimic. 17 sn Spatziu gol privit de la inaltzime. 18 sn (Ilav) In ~ Suspendat in aer. 19 sn (Pe langa verbul „a privi”; ial) Fara tzinta. 20 sn (Ial) In zadar. 21 sn Ceea ce lipseshte k un lucru sa fie complet Si: lacuna. 22 sn (SHis ~ de putere) Absentza a unor partide politice a unor oameni politici capabili sa faca fatza unei situatzii. 23 sn (Fig) Absentza provocata de disparitzia cuiva resimtzita k o pierdere ireparabila. 24 sn (Fig) Caracterul a ceea ce este lipsit de valoare. 25 sn (Fig) Caracterul a ceea ce este lipsit de idei de sentimente de profunzime. 26 sn (Fig) (Caracterul a) ceea ce este inutil.

vid a adj. s.n. I adj. 1 (despre spatzii recipiente etc.) Care nu contzine nimic sesizabil vizibil nici un corp solid sau lichid; care este lipsit de contzinutul sau obishnuit; care este gol. ◊ (mat.) Multzime vida = multzime care nu contzine nici un element. ♦ (despre produse alimentare) Din care sa scos aerul pentru evitarea deteriorarii proprietatzilor organoleptice in urma dezvoltarii de microorganisme. ◊ Loc.adj. adv. In vid = (ambalat) prin scoaterea aerului. 2 (filos.; despre spatziu) Care se presupune k nu este ocupat de materie. 3 (fiz.; despre spatzii inchise) Care nu contzine materie ponderala care contzine foarte putzine particule materiale. 4 Fig. (urmat de determ. introduse prin prep. „de”) Care este lipsit de idei de ginduri de sentimente. Imi plec capul vid de ginduri pe umarul drept (ANG.). 5 (despre idei notziuni etc.) Care este lipsit de intzeles de semnificatzie de contzinut. Estetica fara critica este vida critica fara estetica este oarba (VIANU). 6 (despre locuri sau ashezari omeneshti) Care nu este populat care nu este locuit. O ashezare vida. 7 (inform.) Care caracterizeaza o informatzie nula. II s.n. 1 (filos.) Spatziu care se presupune k nu este ocupat de materie. Materialishtii zic k nu exista vid (EMIN.). 2 (fiz.) Spatziu lipsit de orice corp material sau in care particulele materiale existente sint extrem de rarefiate; stare de rarefiere a unui gaz realizata intrun spatziu inchis. 3 (astron.) Spatziu dintre corpurile cereshti in care nu se afla particule materiale. 4 Pustiu. Sfishietoare amieze de primavara ale vidului ieshean! (TEOD.). 5 Spatziu gol privit de la inaltzime. Senzatzia caderii in vid e asha de vie (BART). ◊ Loc.adv. In vid = a) suspendat (la distantza mare) in aer; b) (pe linga vb. „a privi”) fara tzinta cu privirea fixa. Ana ishi pipai colierul de la git shi privi in vid (CE. PETR.); c) in zadar in van fara rost. Pe nevasta lui o iubeam in vid (GAL.). 6 Ceea ce lipseshte k un lucru sa fie intreg complet; lacuna. Vid legislativ. 7 Fig. Absentza provocata de disparitzia cuiva care este simtzita k o pierdere ireparabila. 8 Fig. Caracterul a ceea ce este lipsit de contzinut de valoare. 9 Fig. Caracterul a ceea ce este lipsit de idei de sentimente de profunzime. Nu cunoshtea vidul sufletesc al oamenilor (PRED.). 10 Fig. (Caracterul a) ceea ce este inutil zadarnic van. Nu poate scapa de senzatzia aceasta a vidului (CE. PETR.). • pl. vizi de n. uri. /<fr. vide; cf. lat. vidŭus a um „gol”.

VID A vizi vide adj. s. n. 1. Adj. (Despre un spatziu) Care nu contzine nimic; care nu contzine aer sau alt gaz; care nu este ocupat locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice ganduri de orice idei. 2. S. n. Spatziu lipsit de orice corp material sau in care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ◊ Loc. adv. In vid = a) in gol; b) cu privirea fixa fara tzinta; c) zadarnic fara rezultat in van. ♦ Fig. Pierdere ireparabila. Din fr. vide.

VID² A vizi de adj. (Fiz.; despre un spatziu) Care nu contzine materie ponderala. ♦ (Rar) Deshert gol. Cu ciocul spintec pinzaalbastra SHi cerurile le deschid. Deacolo urlun glas de tunet: «Vedetzi k cerul este vid?». BENIUC V. 11. ♦ Fig. (Despre ochi) Fara expresie shters. Ochii vizi [ai domnului Hube] inconjuratzi de nishte ochelari cu cercuri negre... priveau fara sa adune soarele in ei. ANGHEL PR. 79.

VID A adj. (Fiz.; despre un spatziu) Care nu contzine materie ponderala. ♦ Gol deshert. // s.n. Spatziu lipsit de materie ponderala (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide cf. lat. viduus gol].

VID A I. adj. 1. (despre spatziu) care nu contzine nimic; gol. ◊ (fig.) lipsit de contzinut de idei. 2. (inform.) care caracterizeaza o informatzie nula. II. s. n. spatziu lipsit de materie ponderala; vacuum (1). ◊ (fig.) sentimentul zadarniciei. (< fr. vide)

VID¹ vída (vizi víde) Care este lipsit de materie ponderabila; care este deshert; gol. /<fr. vide

vid a. gol. ║ spatziu ce nu contzine nici aer nici vapori; a face vidul a scoate aerul cu ajutorul mashinei pneumatice sau almiterea.

*vid a adj. (fr. vide). Gol in auntru. Fiz. Din care s’a scos aeru pin ajutoru mashiniĭ pneŭmatice: butelie vida. S. n. pl. urĭ. Spatziŭ fara aer.

vida¹ vt [At: ALEXI W. / Pzi: ~dez / E: fr vider] 1 (Rar; c. i. recipiente) A face sashi piarda complet contzinutul (lichid solid etc.) Si: a goli (6) (ivp) a desherta¹ (1). 2 (Fiz) A realiza vid (11) intrun spatziu inchis. 3 (Fig; c. i. idei notziuni etc.; udp „de”) A priva (de intzeles de semnifictzie de contzinut). 4 (Rar; fig; c. i. conflicte incidente litigii etc.) A face sa inceteze.

vida² vt [At: GHETZIE R. M. / Pzi: ~dez / E: ns cf vidima] (Trs; ivr) 1 A viza¹. 2 A legaliza.

vid¹ adj. m. pl. vizi; f. vída pl. víde

vid adj. m. pl. vizi; f. sg. vída pl. víde

VÍD s. adj. 1. s. (FIZ.) (livr.) vacuitate vacuum. (Starea de ~.) 2. s. v. gol. 3. adj. v. gol. 4. adj. v. pustiu.

VID s. adj. 1. s. (FIZ.) (livr.) vacuitate vacuum. (Starea de ~.) 2. s. gol. (Se face un mare ~ in jurul sau.) 3. adj. deshert gol (inv. shi pop.) sec secat (inv.) pustiu. (Recipient ~.) 4. adj. deshert gol necultivat pustiu salbatic (inv. shi reg.) sacret (inv.) pustiicios pustiit. (Un loc un tzinut ~.)