VETERÁN A veterani e s. m. s. f. 1. S. m. Ostash roman liberat dupa terminarea serviciului militar shi care obtzinea la liberare o serie de privilegii. 2. S. m. Soldat (in varsta) care a participat la unul sau mai multe razboaie. 3. S. m. shi f. Persoana (in varsta) care a activat shi sa remarcat vreme indelungata intro actziune (de mare raspundere) intro institutzie etc. Din fr. vétéran lat. veteranus.

veteran ~a [At: M. COSTIN O. 260 / V: (ivr) vit~ sm / Pl: ~i ~e / E: lat veteranus a fr vétéran] 1 sm (La romani) Ostash care dupa terminarea serviciului militar obtzinea la eliberare anumite drepturi shi privilegii. 2 sm Militar in varsta (cu experientza de lupta). 3 sm (SHis ~ de razboi) Barbat (in varsta) care a participat la unul sau la mai multe razboaie. 4 smf Persoana (in varsta) care activeaza de mult timp in acelashi domeniu in aceeashi institutzie etc. 5 smf Persoana (in varsta) care a activat shi sa remarcat vreme indelungata intro actziune (de mare raspundere). 6 (Iuz; irn) Student care ramanea in urma cu examenele terminandushi studiile foarte tarziu. 7 (Irn) Student elev care repeta anul de studii.

veteran s.m s.f. 1 s.m. (in Roma antica) Ostash roman eliberat din armata dupa un anumit numar de campanii improprietarit shi declarat cetatzean roman (in cazul cind nu era mai dinainte). 2 s.m. (shi veteran de razboi) Soldat (batrin) care a participat la unul sau la mai multe razboaie; militar in virsta (cu experientza de lupta). Vorbesc k veteran din trei razboaie (D. BOT.). 3 s.m. s.f. Fig. Persoana care a activat timp indelungat in acelashi domeniu in aceeashi institutzie etc.; ext. batrin. Trebuiau doua recomandatzii de la veteranii institutziei (VIN.). • pl. i e. /<fr. vétéran lat. veteranus i <vĕtus eris „batrin”.

VETERÁN A veterani e subst. 1. S. m. Ostash roman liberat dupa terminarea serviciului militar shi care obtzinea la liberare o serie de privilegii. 2. S. m. Barbat (in varsta) care a participat la unul sau mai multe razboaie. 3. S. m. shi f. Persoana (in varsta) care a activat shi sa remarcat vreme indelungata intro actziune (de mare raspundere) intro institutzie etc. Din fr. vétéran lat. veteranus.

VETERÁN A veterani e s. m. shi f. 1. (Numai la m.) Batrin care a luat parte la unul sau la mai multe razboaie. Au defilat cu shcolile shi armata veteranii oshtenii de la 77 ranitzii shi ramashitzele regimentelor glorioase. SADOVEANU O. VI 477. Vorbesc k veteran din trei razboaie. Am vietzuit in shantzuri shi noroaie. D. BOTEZ F. S. 9. ♦ (La romani) Ostash in virsta ieshit din cadrele armatei care capata calitatea de cetatzean roman (daca nu o avusese de mai inainte) shi devenea (de obicei) agricultor prin improprietarire. 2. Fig. Persoana care shia desfashurat activitatea pina la batrinetze intro institutzie care a imbatrinit intro profesiune; p. ext. om batrin. Galant insa k totdeauna tinarul director a. dat bratzul veteranei shi a inchis usha in urma artei apuse. ANGHEL PR. 121. Batrinul colonel Enghel... a lasat placute shi vesele suvenire printre subordonatzii lui acum totzi veterani ai oshtirii. ODOBESCU S. III 22. Nalucirile entuziaste care au leganat tineretzea veteranilor din generatzia mea. ALECSANDRI S. 89. Acolo se afla iarashi al oshtilor veteran Arbur Hatmanul. NEGRUZZI S. I 125. ♦ (In trecut ironic) Student sau elev care raminea in urma cu examenele shi ishi termina studiile foarte tirziu. (Adjectival) Cu prestigiul shi autoritatea studentidui veteran condusese pe vremuri citeva mishcari shi greve studentzeshti. BART E. 120.

VETERÁN s.m. 1. (Ant.) Soldat roman liberat din armata dupa un anumit numar de campanii improprietarit shi declarat cetatzean roman (in cazul cand nu era mai dinainte). 2. Soldat aflat de multa vreme in armata care a luat parte la mai multe campanii. 3. (Fig.; shi f.) Persoana care a imbatranit intro functzie sau intro institutzie. [< fr. vétéran lat. veteranus < vetus batran].

VETERÁN s. m. 1. ostash roman liberat din armata improprietarit shi declarat cetatzean roman (in cazul cand nu era mai dinainte). 2. soldat aflat de multa vreme in armata care a luat parte la mai multe campanii. 3. (fig.) cel care a imbatranit intro functzie intro institutzie. (< fr. vétéran lat. veteranus)

VETERÁN ~i m. 1) (in Roma antica) Ostash demobilizat care la eliberare obtzinea anumite privilegii. 2) Ostash batran care a facut timp indelungat militaria participand la lupte; vechi combatant. 3) Persoana in varsta care a desfashurat o lunga activitate de munca intro institutzie sau intrun domeniu. /<lat. veteranus fr. vétéran

veteran m. 1. soldat care dupa terminarea serviciului obtzinea concediul sau; 2. soldat batran care a fost mult timp sub drapel; 3. fig. cel ce a imbatranit intr’o profesiune in vr’o cariera sau deprindere: un veteran al jurnalismului.

*veterán m. (lat. veteranus. V. batrin). La vechiĭ Romanĭ soldat batrin liberat din armata. Azĭ soldat orĭ ofitzer batrin care a fost intr’un razboĭ: veteraniĭ de la 1877 shi 1917. Acela care e vechĭ intr’o profesiune (shi fem. veterana): un veteran al profesoratuluĭ. Iron. Repetent student ramas in urma cu examenele.

veterán s. m. pl. veteráni

veterán s. m. pl. veteráni

Veteran ≠ novice