verificat, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: verifica] 1 A cărui exactitate a fost confirmată prin confruntare cu faptele reale sau cu anumite criterii stabilite în prealabil. 2 A cărui autenticitate a fost constatată. 3 Care a fost supus unui control pentru a constata dacă corespunde realității, scopului, cerințelor, calității, anumitor date etc. 4 (D. oameni) Care a fost supus unei verificări (7) (profesionale). 5 Experimentat² (2). 6 (Pex) Demn de încredere.

verificat, -ă adj. 1 Care a fost supus unei cercetări, unui control, unei examinări, unei probe. Își bazează studiul pe fapte certe și verificate. 2 A cărui valoare, calitate a fost cercetată, examinată (prin confruntare cu faptele, printr-un control al coerenței interne etc.) pentru a confirma ca adevărat, just, exact. Marca fabricii este de o calitate verificată. ♦ A cărui autenticitate, corectitudine a fost constatată, confirmată sau stabilită. 3 (despre oameni) Cu experiență, priceput, încercat. ♦ Ext. Capabil, demn de încredere. Un prieten verificat. • pl. -ți, – te. /v. verifica.

VERIFICÁT, -Ă, verificați, -te, adj. Supus unei cercetări, unui control, unei probe. ♦ (Despre oameni) Cu experiență, încercat; p. ext. capabil.

VERIFICÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A VERIFICA. 2) fig. (despre persoane) Care are multă experiență de viață. /v. a verifica

VERIFICÁT adj. 1. încercat, probat, (înv.) probăluit, prubuit. (Motor ~.) 2. controlat, revizuit. (Un calcul ~.) 3. v. revizuit. 4. v. dovedit.

VERIFICAT adj. 1. încercat, probat, (înv.) probăluit, prubuit. (Motor ~.) 2. controlat, revizuit. (Un calcul ~.) 3. controlat, revăzut, revizuit. (Text ~.) 4. adeverit, confirmat, demonstrat, dovedit, probat. (Ce ți-am spus e lucru ~.)