21 de definiții pentru vâlvoi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂLVÓI adj. invar. (Despre păr) Ridicat în sus (în neorânduială); zbârlit, ciufulit. [Var.: vulvoi adj. invar.] – Et. nec. Cf. vâlvoare.

vâlvoi [At: I. GOLESCU, C. / V: vul~, (înv) fâl~, văl~ ain, vulvoaie snp, (îvr) vâlvoaie af / E: vâlvă1 cf vâlvoare] 1 ain (D. păr) Ridicat în sus în dezordine Si: ciufulit (1), zbârlit. 2-3 ain (Îljv) Cu părul (sau barba) ~ (Care este) cuprins de o spaimă puternică, de un șoc psihic sau de furie. 4 ain (Îe) A i se ridica (sau a i se face) părul ~ A fi cuprins de o spaimă puternică. 5 sn Smoc.

VÂLVÓI adj. invar. (Despre păr) Ridicat în sus (în neorânduială); zbârlit, ciufulit. [Var.: vulvói adj. invar.] – Et. nec. Cf. vâlvoare.

VÂLVÓI adj. invar. (despre păr) Care este în dezordine; zbârlit. /Orig. nec.

VULVÓI adj. invar. v. vâlvoi.

VULVÓI adj. invar. v. vâlvoi.

vulvoi sn vz vâlvoi

vîlvoi adj.invar. (despre păr) Care este ridicat în sus (în neorînduială); zbîrlit, ciufulit. Văd dinaintea mea un pustnic sălbatic cu părul și cu barba vîlvoi (CAR.). • și vulvoi adj.invar. /de la vîlvă; cf. vîlvoare.

VĂLVÓI adv. v. vîlvoi.[1] corectată

  1. În original, greșit, s. n. gall

VÎLVÓI adv. În neorînduială, în dezordine. Cînd deterăm cu ochii de acea groaznică dihanie... părul ni se rădică vîlvoi. ODOBESCU, S. III 253. Să prind hoțul de ciocoi... Și să-i fac părul vîlvoi. ANT. LIT. POP. I 75. ◊ (Adjectival) Făt-Frumos are hainele rupte și părul vîlvoi. EFTIMIU, Î. 123. ♦ (Substantivat, rar) Păr în neorînduială. Vîlvoiul își strămută doar direcția dinspre ochi spre creștet. C. PETRESCU, Î. II 52. – Variante: vălvói (EMINESCU, N. 110), vulvói (ISPIRESCU, U. 5, BOLINTINEANU, la TDRG) adv.

VULVÓI adv. v. vîlvoi.[1] corectată

  1. În original, greșit, s. n. gall

vălvoiu a. și adv. drept în sus (vorbind de păr): părul vălvoiu. [V. vălvoare].

vulvoiu adv. V. vălvoiu: coada sta vulvoiu BOL.

vîlvóĭ, -ĭát, V. vulvoĭ, -ĭat.

vulvóĭ și vîlvóĭ adv. (d. vulvoare, vîlvoare). Zbîrlit: o pisică cu păru vîlvoĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!vâlvoi adj. invar., adv. (barbă ~, a sta ~)

vâlvói adj. invar.

vâlvói adj. invar.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VÂLVÓI adj. v. ciufulit.

VÎLVOI adj. ciufulit, deranjat, neîngrijit, zbîrlit, (livr.) hirsut, (pop. și fam.) burzuluit, (înv. și reg.) străflocat, (reg.) borz, borzos, buhos, buhuiat, vîlvoiat, zbîrlog, zborșit, (Mold. și Bucov.) dupuros, (vestul Transilv.) sperlă, (Ban. și sud-vestul Transilv.) sperlit, (fam. și depr.) nețesălat. (Cu părul ~.)

Intrare: vâlvoi
vâlvoi
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • vâlvoi
vulvoi
adjectiv invariabil (I9)
  • vulvoi
vălvoi adverb
adverb (I8)
  • vălvoi
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vâlvoi

  • 1. (Despre păr) Ridicat în sus (în neorânduială). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Făt-Frumos are hainele rupte și părul vîlvoi. EFTIMIU, Î. 123. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cînd deterăm cu ochii de acea groaznică dihanie... părul ni se rădică vîlvoi. ODOBESCU, S. III 253. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Să prind hoțul de ciocoi... Și să-i fac părul vîlvoi. ANT. LIT. POP. I 75. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat rar Vîlvoiul își strămută doar direcția dinspre ochi. spre creștet. C. PETRESCU, Î. II 52. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.