opțiuni
  • info

6 definiții pentru ciufulit

Explicative DEX

CIUFULÍT, -Ă, ciufuliți, -te, adj. (Despre păr, pene etc.) Care este în dezordine, zbârlit. ♦ (Despre cap, p. ext. despre oameni sau animale) Care are părul în dezordine, zbârlit. – V. ciufuli.

CIUFULÍT, -Ă, ciufuliți, -te, adj. (Despre păr, pene etc.) Care este în dezordine, zbârlit. ♦ (Despre cap, p. ext. despre oameni sau animale) Care are părul în dezordine, zbârlit. – V. ciufuli.

ciufulít, ~ă [At: DICȚ. / Pl: ~iți, ~e / E: ciufuli] 1 (D. păr sau pene etc.) Care este în dezordine Si: zbârlit. 2 (D. cap, pex, d. oameni sau animale) Care are părul dezordonat Si: zbârlit.

CIUFULÍT, -Ă, ciufuliți, -te, adj. (Despre păr, pene etc.) Zbîrlit, încurcat, în dezordine. Cînd s-a dezmeticit ș-a văzut pe mama Stanca la capul ei... cu părul alb și ciufulit... a început s-o sărute. DELAVRANCEA, S. 12. ♦ (Despre cap, p. ext. despre oameni sau animale) Cu părul în dezordine. S-au ivit la garduri cîteva capete mînioase, ciufulite, cu ochi holbați. PAS, Z. I 59. Un stîrc jerpelit, ciufulit, golaș, șchiop și chior ieși. MARIAN, O. II 325.

Relaționale

CIUFULÍT adj. deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit, (livr.) hirsut, (pop. și fam.) burzuluit, (înv. și reg.) străflocat, (reg.) borz, borzos, buhos, buhuiat, vâlvoiat, zbârlog, zborșit, (Mold. și Bucov.) dupuros, (vestul Transilv.) sperlă, (Ban. și sud-vestul Transilv.) sperlit, (fam. și depr.) nețesălat. (Cu părul ~.)

CIUFULIT adj. deranjat, neîngrijit, vîlvoi, zbîrlit, (livr.) hirsut, (pop. și fam.) burzuluit, (înv. și reg.) străflocat, (reg.) borz, borzos, buhos, buhuiat, vîlvoiat, zbîrlog. zborșit, (Mold. și Bucov.) dupuros, (vestul Transilv.) sperlă, (Ban. și sud-vestul Transilv.) sperlit, (fam. și depr.) nețesălat. (Cu părul ~.)

Jargon

ciufulít, -ă, ciufuliți, -te, adj. – (reg.) 1. Cu părul vâlvoi; borzoș. 2. Batjocorit. 3. Poreclit. – Din ciufuli.

Intrare: ciufulit
ciufulit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciufulit
  • ciufulitul
  • ciufulitu‑
  • ciufulită
  • ciufulita
plural
  • ciufuliți
  • ciufuliții
  • ciufulite
  • ciufulitele
genitiv-dativ singular
  • ciufulit
  • ciufulitului
  • ciufulite
  • ciufulitei
plural
  • ciufuliți
  • ciufuliților
  • ciufulite
  • ciufulitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciufulit, ciufulităadjectiv

  • 1. (Despre păr, pene etc.) Care este în dezordine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zbârlit încurcat
    • format_quote Cînd s-a dezmeticit ș-a văzut pe mama Stanca la capul ei... cu părul alb și ciufulit... a început s-o sărute. DELAVRANCEA, S. 12. DLRLC
    • 1.1. (Despre cap, prin extensiune despre oameni sau animale) Care are părul în dezordine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: zbârlit
      • format_quote S-au ivit la garduri cîteva capete mînioase, ciufulite, cu ochi holbați. PAS, Z. I 59. DLRLC
      • format_quote Un stîrc jerpelit, ciufulit, golaș, șchiop și chior ieși. MARIAN, O. II 325. DLRLC
etimologie:
  • vezi ciufuli DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.