13 definiții pentru ușuratic

din care

Explicative DEX

UȘURÁTIC, -Ă, ușuratici, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate (mai ales din punct de vedere moral); nesocotit; flușturatic, frivol. – Ușor2 + suf. -atic.

UȘURÁTIC, -Ă, ușuratici, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate (mai ales din punct de vedere moral); nesocotit; flușturatic, frivol. – Ușor2 + suf. -atic.

ușuratic, ~ă a [At: BĂLCESCU, M. V. 68 / V: ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: ușor4 + -atic] 1 (Rar) Care nu poartă greutăți. 2 (Rar) Ușor4 (6). 3 (D. oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate Si: superficial, flușturatic (2), frivol (1), ușor4 (59). 4 (Fig) Lipsit de adâncime.

UȘURÁTIC, -Ă, ușuratici, -e, adj. Lipsit de seriozitate, fără minte; nesocotit, flușturatic, frivol. Cît de ușuratică mă crezi! CAMIL PETRESCU, T. II 55. Eram siguri că avem să-i găsim... fiindcă Panaiot, om ușuratic din fire, făcea cheltuieli nebunești. SLAVICI, N. II 341.

UȘURÁTIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial (despre persoane) Care privește la toate cu ușurință; lipsit de seriozitate; frivol. /ușor + suf. ~atic

ușuratic a. ușurel: mintea sa atât de ușuratică BĂLC.

ușurátic, -ă adj. Ușurel, frivol: om ușuratic. Adv. A judeca ușuratic.

Ortografice DOOM

ușurátic adj. m., pl. ușurátici; f. ușurátică, pl. ușurátice

ușurátic adj. m., pl. ușurátici; f. sg. ușurátică, pl. ușurátice

Relaționale

UȘURÁTIC adj. v. neserios.

UȘURATIC adj. flușturatic, fluturatic, frivol, neserios, vînturatic, zvînturat, zvînturatic, (livr.) futil, (pop.) spulberatic, (reg.) zărpălatic, zburatic, zburdalnic, (Mold.) sprințar, zbrehui, (înv.) vînturos. (Un bărbat ~.)

Ușuratic ≠ serios

Intrare: ușuratic
ușuratic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ușuratic
  • ușuraticul
  • ușuraticu‑
  • ușuratică
  • ușuratica
plural
  • ușuratici
  • ușuraticii
  • ușuratice
  • ușuraticele
genitiv-dativ singular
  • ușuratic
  • ușuraticului
  • ușuratice
  • ușuraticei
plural
  • ușuratici
  • ușuraticilor
  • ușuratice
  • ușuraticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ușuratic, ușuraticăadjectiv

  • 1. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate (mai ales din punct de vedere moral). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cît de ușuratică mă crezi! CAMIL PETRESCU, T. II 55. DLRLC
    • format_quote Eram siguri că avem să-i găsim... fiindcă Panaiot, om ușuratic din fire, făcea cheltuieli nebunești. SLAVICI, N. II 341. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.