16 definitzii pentru uzaj

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

UZÁJ uzajuri s. n. 1. Uzura1. 2. Uz (1) folosire intrebuintzare. ♦ Uzantza obicei. Din fr. usage.

UZÁJ uzajuri s. n. 1. Uzura1. 2. Uz (1) folosire intrebuintzare. ♦ Uzantza obicei. Din fr. usage.

uzaj sn [At: ALEXI W. / V: (inv) uzagiu (S shi: usagiu) / Pl: ~uri / E: fr usage] 1 Uz (13). 2 Utilizare efectiva (conform normelor) a elementelor de limba. 3 Realizare (corecta) in vorbire a acestor norme intro epoca data de catre totzi vorbitorii (dintrun mediu social dintro regiune etc.). 4 Modul de folosire a acestor norme. 5 (Urmat de determinari; ie) De ~ Destinat sa se practice sa circule intrun anumit fel intrun anumit mediu. 6 Degradare prin intrebuintzare indelungata Si: uzare (2) uzura1 (3).

UZÁJ uzajuri s. n. 1. Uzura. 2. (Frantzuzism invechit; atestat in forma usagiu) Uz folosire. Capata cunoshtintza nu numai a limbii greceshti de usagiu comun atunce ci shi a limbilor ruseasca latina shi franceza. IORGA L. I 524. Varianta: uságiu s. n.

UZÁJ s.n. 1. Uzura. 2. Uz (1) folosire intrebuintzare. ♦ Uzantza (2). [Pl. juri je. / < fr. usage].

UZÁJ s. n. 1. uzura. 2. uz. 3. uzantza (2). (< fr. usage)

UZÁJ ~uri n. 1) v. UZURA. 2) v. UZ. /<fr. usage

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

UZÁJ s. v. folosintza folosire intrebuintzare utilizare uz.

UZAJ s. deteriorare uzare uzura. (Gradul de ~ al unui obiect.)

uzaj s. v. FOLOSINTZA. FOLOSIRE. INTREBUINTZARE. UTILIZARE. UZ.

Intrare: uzaj
uzaj1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uzaj
  • uzajul
  • uzaju‑
plural
  • uzajuri
  • uzajurile
genitiv-dativ singular
  • uzaj
  • uzajului
plural
  • uzajuri
  • uzajurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • usagiu
  • usagiul
  • usagiu‑
plural
  • usagii
  • usagiile
genitiv-dativ singular
  • usagiu
  • usagiului
plural
  • usagii
  • usagiilor
vocativ singular
plural
uzaj2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: MDN '08, DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uzaj
  • uzajul
  • uzaju‑
plural
  • uzaje
  • uzajele
genitiv-dativ singular
  • uzaj
  • uzajului
plural
  • uzaje
  • uzajelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uzagiu
  • uzagiul
  • uzagiu‑
plural
  • uzagii
  • uzagiile
genitiv-dativ singular
  • uzagiu
  • uzagiului
plural
  • uzagii
  • uzagiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

uzaj, uzajurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.