7 definiții pentru urecheat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
URECHEÁT, -Ă, urecheați, -te, adj. Care are urechi mari. ♦ (Substantivat, m.) Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. – Din ureche.
URECHEÁT, -Ă, urecheați, -te, adj. Care are urechi mari. ♦ (Substantivat, m.) Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. – Din ureche.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
urecheat, ~ă [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~ecat a / Pl: ~ați, ~e / E: ureche + -at] 1 a Cu urechi (1) mari Si: (reg) urechios. 2 a (Orn; îc) Ciocârlie ~ă Specie de ciocârlie, cu câteva pene înguste, lungi, negre, ridicate în sus pe ambele laturi ale capului (Eremophila alpestris flava). 3 sm (Gmț) Nume dat iepurelui sau măgarului. 4 a (Reg) Într-o ureche (175).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URECHEÁT, -Ă, urecheați, -te, adj. Cu urechi mari. E lung, urecheat, buzat și practic. CAMIL PETRESCU, U. N. 370. Se strînsese toți magararii din Ems și împregiurimi cu urecheații lor cursieri. NEGRUZZI, S. I 330. ♦ (Substantivat) Poreclă dată iepurelui și măgarului. S-ascundea urecheatul și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară. ALEXANDRESCU, M. 329.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URECHEÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care are urechi mari. /Din ureche
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
urecheát, -ă adj. Cu urechile marĭ. S. m. Iron. Măgar. – În vest -chĭat. V. la trunchez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
URECHEÁT s. v. asin, iepure, măgar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
urecheat s. v. ASIN. IEPURE. MĂGAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
urecheat, urecheatăadjectiv
- 1. Care are urechi mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- E lung, urecheat, buzat și practic. CAMIL PETRESCU, U. N. 370. DLRLC
- Se strînsese toți magararii din Ems și împregiurimi cu urecheații lor cursieri. NEGRUZZI, S. I 330. DLRLC
- 1.1. Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- S-ascundea urecheatul și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară. ALEXANDRESCU, M. 329. DLRLC
-
-
etimologie:
- ureche DEX '09 DEX '98 NODEX