8 definitzii pentru tziuit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TZIUÍT tziuituri s. n. Faptul de a tziui; sunet prelung shi ascutzit; tziuitura. [Pr.: tziu] V. tziui.
TZIUÍT tziuituri s. n. Faptul de a tziui; sunet prelung shi ascutzit; tziuitura. [Pr.: tziu] V. tziui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
tziuit sn [At: LB / P: tziu~ / Pl: ~uri / E: tziui] 12 (Producere a unui) sunet prelung shi ascutzit cu rezonantza metalica Si: tziuitura (12). 3 (Ie) ~ul urechilor (sau al urechii) Sunet continuu shi ascutzit care pare a se auzi in urechi. 45 (D. vant furtuna ape etc.) (Producere a unui) zgomot ascutzit shi puternic. 67 (D. unele pasari animale insecte) (Emitere a unor) sunete ascutzite specifice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZIUÍT tziuituri s. n. Faptul de a tziui; sunet prelung shi ascutzit tziuitura. Auzi in linishtea carel inconjura tziuitul tzintzarilor intratzi in camera o data cu amurgul. GALAN B. I 65. Ascultind tziuitul obuzelor rosti... CAMILAR N. I 263.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZIUÍT ~uri n. 1) v. a TZiui. 2) Sunet caracteristic produs de o fiintza care tziuie. [Sil. tziu] /v. a tziui
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
tziuít (tziu) s. n. pl. tziuíturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tziuít s. n. (sil. tziu) pl. tziuíturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TZIUÍT s. v. tziuitura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TZIUIT s. piuit piuitura shuierat shuieratura tziuitura vijiit vijiitura (rar) piuiala. (~ glontzului pe la urechea cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: tzi-u-it
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tziuit, tziuiturisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a tziui; sunet prelung shi ascutzit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tziuitura
- Auzi in linishtea carel inconjura tziuitul tzintzarilor intratzi in camera o data cu amurgul. GALAN B. I 65. DLRLC
- Ascultind tziuitul obuzelor rosti... CAMILAR N. I 263. DLRLC
-
etimologie:
- tziui DEX '98 DEX '09