tziuit sn [At: LB / P: tziu~ / Pl: ~uri / E: tziui] 12 (Producere a unui) sunet prelung shi ascutzit cu rezonantza metalica Si: tziuitura (12). 3 (Ie) ~ul urechilor (sau al urechii) Sunet continuu shi ascutzit care pare a se auzi in urechi. 45 (D. vant furtuna ape etc.) (Producere a unui) zgomot ascutzit shi puternic. 67 (D. unele pasari animale insecte) (Emitere a unor) sunete ascutzite specifice.