TZAR¹ interj. 1. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul intermitent produs de greier shi de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurand de undeva. 2. (Cu „r” prelungit) Cuvant care reda sunetul produs de o sonerie de un clopotzel de un telefon. [Var.: tzarc interj.] Onomatopee.

tzar² [At: SHAINEANU D. U. / V: (rar) tzar i / S shi: (9) tzartzar / E: fo] 1 i (Rep) Cuvant care imita scurgerea in picaturi a unui lichid. 2 i (Rep) Cuvant care imita tzaraitul greierilor. 3 i (Rep; shi cu „r” prelungit) Cuvant care imita strigatul unor pasari. 4 i (Rep; cu „r” prelungit) Cuvant care imita sunetul telefonului. 5 i (Rep) Cuvant care imita sunetul produs de fluieratoare. 6 i Cuvant cu care se cheama gainile. 7 sn (Reg) SHipot. 8 sn (Reg; ilav) In ~ Continuu. 9 sn (Orn; shic tzartzar) Pitzigoi cu coada lunga (Aegithalos caudatus).

TZAR¹ interj. Cuvant care imita zgomotul intermitent produs de greier shi de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurand de undeva. [Var.: tzarc interj.] Onomatopee.

TZAR¹ interj. 1) (se foloseshte repetat pentru a reda zgomotul produs de un lichid ce tzaraie). 2) (se foloseshte prelungit pentru a imita sunetul produs de unele insecte). 3) (se foloseshte prelung pentru a imita sunetul produs de o sonerie etc.). /Onomat.

tzar i vz tzar²

TZIR¹ interj. (SHi in forma tzirc; adesea repetat) Onomatopee care reda zgomotul intermitent produs de laptele care tzishneshte din uger la muls de apa care se scurge picurind de undeva etc. Mulge laptele tziriind: tzirc!... tzirc!... tzirc! SHEZ. II 137. Varianta: tzirc interj.

TZIRC interj. v. tzir¹.

tzar int. ce imita sgomotul picurarii incete shi cantecul monoton al greierilor. [Onomatopee].

2) tzir interj. care arata zgomotu apeĭ care tziriĭe al greĭerilor care tziriĭe shi al celor ce shuĭera din shuĭeratorĭ care tziriĭe: ce tot tzirtzir toata ziŭa la urechea mea maĭ baĭete? V. tzur.

tzirc interj. care reda zgomotu mulsuluĭ (al lapteluĭ cind tziriĭe).

tzar¹/tzartzar interj.

tzar/tzartzar interj.

tzar/tzartzar interj.

tzartzar v. tzar

tzarc interj.

tzarc interj.

TZAR interj. pic. (Apa se prelinge shi face: ~! ~!)

TZIR interj. pic. (Apa se prelinge shi face: ~! ~!)

tzir interj. Imita scirtziitul tziuitul. Var. tzira (tzira) tzur. Creatzie expresiva cf. sfir sl. cureti „a alerga” ngr. τσιρίζω „a piui” sp. chirriar germ. zirpen. Der. tzir s. n. (arcul capotei la birja; dalta) cf. tziu; tzira (var. tzira) s. f. (bucatzica farima pic; Trans. fishie zdreantza); tzirfa s. f. (Trans. nisip; Banat argila amestecata cu paie) cf. tirla dupa Diculescu Elementele 490 din gr. σύρφος); tzirfoli vb. (a dichisi) in Mold. (dupa Scriban in legatura cu a picura a prelinge; mag. corholni „a razui”); tzirii (var. tzurui ciurui tzirlii) vb. (a cinta greierii; a cinta din vioara) care sa explicat greshit prin sl. suriti (Miklosich Slaw. Elem. 52) prin sb. cr. curiti „a fugi” (Cihac II 435) prin bg. carkam (Conev 95); tziriit s. m. (tziuit; cu tziriita picatura cu picatura); tziriitor adj. (care tziuie; s. m. obletz Alburnus lucidus); tziriitura s. f. (tziriit); tzirloi s. m. (Trans. ciocirlie; tzeava tub); tzirc interj. (imita tziriitul laptelui muls); tzircii (var. tzircai Trans. tzircoti) vb. (a mulge; refl. a picura; refl. a fi zgircit; cu tzirciita picatura cu picatura); tzircava adj. f. (se zice despre oile cu lina putzina sau cu lina scurta); tzurloi (var. rara tzurlui) s. n. (tzeava tub; fluierul piciorului tibia) cf. tzirloi; tzurtzur (var. tzu(r)tzur(e) tzutzuroi) s. m. (sloi mic shi subtzire de gheatza ascutzit la un capat) forma reduplicata a interj. tzur (cf. Giuglea Dacor. I 250); tzurtzura vb. (a atirna k tzurtzurii). Tircav adj. (sterp fara vegetatzie; oaie cu par scurt; Olt. lepadat eshuat frustat) pare a fi var. a lui tzircav; caz in care rut. tyrkavyi care Candrea il propune k etimon trebuie sa provina din rom.; der. tircavi vb. refl. (a da gresh). Din rom. provine mag. cire (Treml Magyar Nyelv. XXVII 323). Cf. tzurca.

a da o ratare / un tzar expr. (adol.) a apela scurt pe cineva de pe un telefon mobil fara ai lasa timp persoanei respective sa raspunda.