4 definiții pentru turluban
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TURLUBÁN, turlubane, s. n. (Învechit) Turban. Trebuie iar să-mi pun rochia cea de catife roșie și turlubanul cel cu pene stacojii. ALECSANDRI, T. I 127.
TURLUBÁN, turlubane, s. n. (Înv.) Turban. – Din turban + tulpan.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TURLUBÁN s. v. turban.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
turluban s. v. TURBAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: turluban
turluban substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
turluban, turlubanesubstantiv neutru
- 1. Turban. DLRLCsinonime: turban
- Trebuie iar să-mi pun rochia cea de catife roșie și turlubanul cel cu pene stacojii. ALECSANDRI, T. I 127. DLRLC
-
etimologie:
- turban + tulpan DLRM