TULPÁN tulpane s. n. 1. Panza (de bumbac de lana de matase) cu tzesatura foarte subtzire shi stravezie; muselina. 2. Basma in trei coltzuri cu care femeile (de la tzara) ishi acopera capul. Din ngr. tulpáni.

tulpan¹ sn [At: (a. 1720) IORGA B. R. 328 / V: (inv) ~lip~ (reg) trupai trup~ / Pl: ~e (rar) ~uri / E: ngr τουλπάνι] 1 Panza de bumbac de lana sau de matase foarte subtzire shi stravezie Si: muselina. 2 Basma (in trei coltzuri) facuta de obicei din tulpan¹ (1) cu care femeile (de la tzara) ishi acopera capul. 3 (Reg; prin confuzie) Turban (2). 4 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape.

TULPÁN tulpane s. n. 1. Panza (de bumbac de lana de matase) cu tzesatura foarte subtzire shi stravezie; muselina. 2. Basma in trei coltzuri cu care femeile (de la tzara) ishi acopera capul. Din ngr. tulpáni.

TULPÁN² tulpane s. n. 1. Pinza de bumbac de lina sau de matase cu tzesatura foarte subtzire shi stravezie. Il pisezi zdravan shil treci printrun tulpan curat binishorbinishor pina se cerne toata pudra. BASSARABESCU S. N. 28. Altzii calcau cu iutzeala pe o fishie de tulpan intinsa fara da se cufunda. ODOBESCU S. I 136. Spune drept cin’ tea facut K frumos tea zugravit:... Dintzi maruntzi margaritar Ochishoriitzi chihlibar Fatza alba de tulpan. TEODORESCU P. P. 312. ♦ Basma in trei coltzuri cu care femeile ishi acopera capul; naframa. Femeia tacu shishi potrivi pe cap tulpanul cu amindoua minile. SADOVEANU O. III 377. De prin balcoane shi coridoare Albe tulpane Filfiien soare. TOPIRCEANU B. 4. Gherghina ishi lega tulpanu pe cap k nevestele. BUJOR S. 76. Am sai duc un fes rosh shi un tulpan undelemniu k sashi mai aduca aminte din tineretze. CREANGA P. 134. 2. (Rar) Turban. Mantilnii cun turculean Cu fes rosh shi cu tulpan. SHEZ. II 183.

TULPÁN² tulpane s. n. 1. Panza (de bumbac de lana de matase) cu tzesatura foarte subtzire shi stravezie. ♦ Basma in trei coltzuri cu care femeile ishi acopera capul. 2. (Rar) Turban. Ngr. tulpani (< tc.).

TULPÁN ~e n. 1) TZesatura fina shi transparenta; muselina. 2) la pl. Varietatzi ale unei astfel de tzesaturi. 3) Basma in trei coltzuri. /<ngr. tulpáni

tulpan n. 1. muselina: perne de tulpan cu flori de tiriplic OD.; 2. broboada dintr’insa: cu colanul lat pe shele cu tulpanul pe sprancene POP. [Gr. mod. TULPÁNI din turc. TÜLBENT muselina din care se fac turbane shi turbanul insush (lit. ce incanta inima) de unde asemenea printr’un intermediar sarbesc Tr. tulbent shi Buc. turbent].

tulpán n. pl. urĭ shi e (ngr. tulpáni d. turc. tulbent muselina tul din pers dülbend „care incinta inima”; sirb. dulbent tulbenta. V. tulbent tulipan turban). Vechĭ. Muselina. Azĭ. Broboada de pinza alba suptzire. Munt. Tulpan topit tulpan scrobit victorie. V. dermie grimea cimber ternoŭ.

tulpán s. n. pl. tulpáne

tulpán s. n. pl. tulpáne

tulpan

TULPÁN s. v. basma.

TULPÁN s. v. muselina.

TULPAN s. basma legatura (pop.) testemel (inv. shi reg.) peshtiman (prin Munt.) barabun (Olt. Mold. shi Transilv.) cirpa (Maram.) shirinca (inv. in Transilv.) felega. (Are un ~ pe cap.)

tulpan s. v. MUSELINA.

tulpán (ne) s. n. 1. Muselina pinza subtzire. 2. Basma. Var. trupan trupai. Mr. dulben. Tc. (per.) tülbent dülbent (SHeineanu II 866; Ronzevalle 68) cf. ngr. τουλπάνι alb. düljben bg. djulben sb. dulbent. Este dubletul lui tulbent s. n. (Trans. voal de mireasa) din sb. tulbenta; shi al lui tulipan s. m. (lalea) din acelashi cuvint tc. prin intermediul it. tulipano germ. Tulipan(e) cf. sb. cr. ceh. pol. rut. tulipan mag. tulipán (Gáldi Dict. 165); al lui tulipa s. f. (lalea; abajur de sticla pentru becuri electrice) din fr. tulipe; shi al lui turban s. n. din fr. turban. Numele de turban se explica prin materialul sau cel de tulipan prin forma sa.