13 definitzii pentru tremurator

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TREMURATÓR OÁRE tremuratori oare adj. s. f. 1. Adj. Care tremura care vibreaza; tremurat2 tremurand. ♦ (Despre ape) Care unduieshte ushor care se incretzeshte la suprafatza. 2. S. f. Planta erbacee din familia gramineelor cu flori hermafrodite verzui sau purpurii dispuse in mici spiculetze care se leagana cand adie vantul (Briza media). Tremura + suf. ator.

tremurator ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~i ~oare / E: tremura + (a)tor)] 1 a (D. fiintze sau d. partzi ale corpului lor) Care tremura (1) Si: tremurat2 (1) tremurand (ivr) tremuratic (1) (inv) tremuracios (1) tremuros (1). 2 a (Fig) Cuprins de o emotzie puternica Si: cutremurat infiorat tremurand (4) (reg) tremurat2 (2). 3 a (Mai ales d. plante frunze) Care se clatina (ushor) Si: tremurat2 (3) tremurand (6). 4 a (D. ape) Care se unduieshte ushor Si: tremurand (8). 5 a (D. lumini astre aer etc.) Care se mishca (repede shi intermitent) Si: licaritor sclipitor palpaitor tremurat2 tremurand (10). 6 a (D. sunete melodii) Care vibreaza Si: tremurand (12). 7 a (D. glas vorbe) Care are variatzii de ton (din cauza unei emotzii a frigului etc.) Si: nesigur shovaielnic tremurat2 (5) tremurand (14) (inv) tremuracios (2). 8 sf (Pop) Planta erbacee perena din familia gramineelor cu flori hermafrodite verzui sau purpurii dispuse in spiculetze care se leagana cand adie vantul shi care creshte prin pashuni tufishuri shi poieni Si: (reg) berbecutz falfaitoare iarbacucului iarbaiepurelui iarbatremuratoare lacrimileluiChristos lacrimamiresei mazariche parangin parasin ploshnicioara ploshnitzar semincioare tremurici (11) (Briza media). 915 av Tremurand (1 3 5 7 9 11 13).

TREMURATÓR OÁRE tremuratori oare adj. s. f. 1. Adj. Care tremura care vibreaza; tremurat2 tremurand. ♦ (Despre ape) Care unduieshte ushor care se incretzeshte la suprafatza. 2. S. f. Planta erbacee din familia gramineelor cu flori hermafrodite verzui sau purpurii dispuse in mici spiculetze care se leagana cand adie vantul (Briza media). Tremura + suf. ator.

TREMURATÓR OÁRE tremuratori oare adj. 1. Care tremura vibreaza. Cauta cu mina tremuratoare intro chisea. DUMITRIU N. 48. [Fata] sorbea cu capunaltzat shi cu narile tremuratoare mireasma vaii. SADOVEANU O. VII 58. Ii apucai amindoua minile ei mici in minile mele tremuratoare. HOGASH M. N. 26. El asculta tremurator Se aprindea mai tare SHi sarunca fulgerator Se cufunda in mare. EMINESCU O. I 168. ◊ (Poetic) Sar peshtii in aurul tremurator. BENIUC V. 99. Lunca de mesteceni era toata verde un verde gingash tremurator in lumina vesela. SADOVEANU O. VII 367. Cerul era curat vinatinchis cu stelele tremuratoare k nishte picaturi de roua. REBREANU R. II 157. ◊ Fig. [Gindul] i licari shters shi tremurator k intro atzipire de somn. VLAHUTZA O. A. III 58. ◊ (Adverbial) Valurile loveau in chei shi stelele luceau tremurator tirind dire de argint pe undele negre. DUNAREANU CH. 209. Clopotul din deal de la minastire rasuna can padure clar tremurator duios. VLAHUTZA O. A. III 33. ♦ (Despre ape) Care se mishca in unduiri ushoare. Ce cautzi unde bate luna Peun alb izvor tremurator? EMINESCU O. I 228. 2. (Despre voce glas sunete) Care are variatzii de ton care este shovaielnic. Abia ajung pina la noi citeva note tremuratoare ale unei melodii dulci. BART S. M. 28.

TREMURATÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care tremura. Voce ~oare. Flacara ~oare. Lac ~. /a tremura + suf. ~tor

tremuratór oáre adj. Care tremura: mina voce tremuratoare; plop tremurator (fishiitor). S. f. pl. orĭ (din cauza spiculelor eĭ foarte mobile). Filfiitoare ĭarba ĭepureluĭ parasin o planta graminee inalta care creshte pin finetze pashunĭ tufishurĭ rarishurĭ shi poĭene (briza media).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tremuratór adj. m. pl. tremuratóri; f. sg. shi pl. tremuratoáre

tremuratór adj. m. pl. tremuratóri; f. sg. shi pl. tremuratoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TREMURATÓR adj. 1. v. vibrant. 2. v. frematator. 3. v. palpaitor. 4. tremurat tremurand. (Cu glasul ~.)

TREMURATOR adj. 1. trepidant vibrant vibrator. (Corp elastic ~.) 2. frematator (rar) palpitator. (Suprafatza ~ a marii.) 3. pilpiitor. (Flacara ~.) 4. tremurat tremurind. (Cu glasul ~.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

Populus tremula L. « Plop tremurator Plop de munte ». Specie care infloreshte primavara devreme inaintea infrunzirii. Flori cenushii in amentzi cilindrici cu solzi lanatparoshi cele mascule cu 8 stamine. Frunze aproape ovate intregi dintzate cu petziol foarte subtzire shi lung lateral comprimat fapt pentru care frunza se mishca constant in bataia cit de mica a vintului. Arbore pina la 25 cm inaltzime cu scoartza neteda albaverzuie lujeri maroinchis glabrii muguri glabrii coroana rotunda.

Intrare: tremurator
tremurator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tremurator
  • tremuratorul
  • tremuratoru‑
  • tremuratoare
  • tremuratoarea
plural
  • tremuratori
  • tremuratorii
  • tremuratoare
  • tremuratoarele
genitiv-dativ singular
  • tremurator
  • tremuratorului
  • tremuratoare
  • tremuratoarei
plural
  • tremuratori
  • tremuratorilor
  • tremuratoare
  • tremuratoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tremurator, tremuratoareadjectiv

  • 1. Care tremura care vibreaza; tremurat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cauta cu mina tremuratoare intro chisea. DUMITRIU N. 48. DLRLC
    • format_quote [Fata] sorbea cu capunaltzat shi cu narile tremuratoare mireasma vaii. SADOVEANU O. VII 58. DLRLC
    • format_quote Ii apucai amindoua minile ei mici in minile mele tremuratoare. HOGASH M. N. 26. DLRLC
    • format_quote El asculta tremurator Se aprindea mai tare SHi sarunca fulgerator Se cufunda in mare. EMINESCU O. I 168. DLRLC
    • format_quote poetic Sar peshtii in aurul tremurator. BENIUC V. 99. DLRLC
    • format_quote poetic Lunca de mesteceni era toata verde un verde gingash tremurator in lumina vesela. SADOVEANU O. VII 367. DLRLC
    • format_quote poetic Cerul era curat vinatinchis cu stelele tremuratoare k nishte picaturi de roua. REBREANU R. II 157. DLRLC
    • format_quote figurat [Gandul] i licari shters shi tremurator k intro atzipire de somn. VLAHUTZA O. A. III 58. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Valurile loveau in chei shi stelele luceau tremurator tirind dire de argint pe undele negre. DUNAREANU CH. 209. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Clopotul din deal de la minastire rasuna can padure clar tremurator duios. VLAHUTZA O. A. III 33. DLRLC
    • 1.1. (Despre ape) Care unduieshte ushor care se incretzeshte la suprafatza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce cautzi unde bate luna Peun alb izvor tremurator? EMINESCU O. I 228. DLRLC
  • 2. (Despre voce glas sunete) Care are variatzii de ton care este shovaielnic. DLRLC
    • format_quote Abia ajung pina la noi citeva note tremuratoare ale unei melodii dulci. BART S. M. 28. DLRLC
etimologie:
  • Tremura + sufix ator. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.