opțiuni
  • info

6 definiții pentru tremurare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREMURÁRE s. f. Acțiunea de a tremura și rezultatul ei. – V. tremura.

tremurare sf [At: DRLU / V: (reg) tram~, trim~ / Pl: ~rări / E: tremura] 1-4 Tremur (1-2, 5-6). 5 (Fig) Licărire. 6 (Reg) Tremur (8). 7-8 Tremur (9-10).

TREMURÁRE, tremurări, s. f. Acțiunea de a tremura și rezultatul ei. – V. tremura.

TREMURÁRE s. f. Acțiunea de a tremura. 1. Tremur (1). O ciocîrlie se saltă în tremurarea aripilor în neclintit albastru. SADOVEANU, O. I 566. 2. Tremur (2); (referitor la vînt) adiere. Nu se simțea nici cea mai ușoară tremurare de vînt. SADOVEANU, O. VIII 50. [Era] o melodie dulce și subțire ca o tremurare de ape cristaline. id. ib. VII 90. Era de-ajuns o molcomă tremurare de vînt prin iarbă, ori un freamăt de frunză îngălbenită și ochii ni se umpleau de lacrimi. PĂUN-PINCIO, P. 125. 3. Tremur (3). Titu Herdelea amestecase o tremurare romanțioasă în cuvinte, ceva teatral și prefăcut, deși inima îi era într-adevăr sinceră. REBREANU, R. I 244. 4. (Rar) Înfiorare, cutremurare (de groază). Boierii-n tremurare Dau slujbe-n gînd lui dumnezeu., COȘBUC, P. I 196.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tremuráre s. f., g.-d. art. tremurắrii

tremuráre s. f., g.-d. art. tremurării; tremurări

Intrare: tremurare
tremurare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tremurare
  • tremurarea
plural
  • tremurări
  • tremurările
genitiv-dativ singular
  • tremurări
  • tremurării
plural
  • tremurări
  • tremurărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tremurare, tremurărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a tremura și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O ciocîrlie se saltă în tremurarea aripilor în neclintit albastru. SADOVEANU, O. I 566. DLRLC
    • format_quote Nu se simțea nici cea mai ușoară tremurare de vînt. SADOVEANU, O. VIII 50. DLRLC
    • format_quote [Era] o melodie dulce și subțire ca o tremurare de ape cristaline. SADOVEANU, O. VII 90. DLRLC
    • format_quote Era de-ajuns o molcomă tremurare de vînt prin iarbă, ori un freamăt de frunză îngălbenită și ochii ni se umpleau de lacrimi. PĂUN-PINCIO, P. 125. DLRLC
    • format_quote Titu Herdelea amestecase o tremurare romanțioasă în cuvinte, ceva teatral și prefăcut, deși inima îi era într-adevăr sinceră. REBREANU, R. I 244. DLRLC
    • format_quote Boierii-n tremurare Dau slujbe-n gînd lui dumnezeu. COȘBUC, P. I 196. DLRLC
etimologie:
  • vezi tremura DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.