6 definiții pentru tractirgiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tractirgiu sm [At: (a. 1820) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 104 / V: (înv) ~rigiu / Pl: ~ii / E: tractir + -giu] (Înv) 1-2 Persoană care ține un tractir (1, 4).
TRACTIRGÍU, tractirgii, s. m. (Învechit) Hangiu; birtaș, ospătar. Ține, nu mai zice că tractirgiul Leului de Aur nu-i milostiv; bea, mănîncă. NEGRUZZI, S. III 205.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRACTIRGÍU, tractirgii, s. m. (Înv.) Hangiu; birtaș, ospătar. – Din tractir + suf. -giu.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
TRACTIRGÍU ~i m. înv. Persoană care ținea un tractir. /tractir + suf. ~giu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRACTIRGÍU s. v. birtaș, hangiu, ospătar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tractirgiu s. v. BIRTAȘ. HANGIU. OSPĂTAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: tractirgiu
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tractirgiu, tractirgiisubstantiv masculin
-
- Ține, nu mai zice că tractirgiul Leului de Aur nu-i milostiv; bea, mănîncă. NEGRUZZI, S. III 205. DLRLC
-
etimologie:
- tractir + sufix -giu. DLRM