7 definiții pentru tocmă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tocmă sf [At: ANON. CAR / V: (reg) togmă, tomnă / Pl: ~me / E: pvb tocmi] (Reg) 1 Învoială. 2 (D. obiecte de îmbrăcăminte; îla) Pe tomnă Făcut la comandă. 3 Tocmeală (17). 4 Logodnă. 5 (Îe) A fi în tomnă A duce tratative de logodnă.
TÓCMĂ, tocme, s. f. (Regional) Tocmeală. S-a spart tocma. Au rămas certați pe viață. STANCU, D. 42. Începe tocma pe țoale. id. ib. 175.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÓCMĂ, tocme, s. f. (Reg.) Tocmeală. – Din tocmi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
TOCMĂ s. f. (Ban.) Învoială, tocmeală. Tokmĕ. AC, 375. Etimologie: tocmi.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tócmă f., pl. e (d. tocmesc; rut. în vest tokma, învoĭală; ung. tokma, tukma). Olt. ș. a. Tocmeală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TÓCMĂ s. v. înțelegere, învoială, logodnă, târg, târguială, tocmeală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tocmă s. v. ÎNȚELEGERE. ÎNVOIALĂ. LOGODNĂ. TÎRG. TÎRGUIALĂ. TOCMEALĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tocmă, tocmesubstantiv feminin
- 1. Tocmeală. DLRLCsinonime: tocmeală
- S-a spart tocma. Au rămas certați pe viață. STANCU, D. 42. DLRLC
- Începe tocma pe țoale. STANCU, D. 175. DLRLC
-
etimologie:
- tocmi DLRM