optziuni
  • info

15 definitzii pentru tivi (tiv)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TIVÍ tivesc vb. IV. Tranz. A face a coase un tiv. ♦ Fig. A margini a imprejmui (cu un chenar cu o dunga de alta culoare). Din tiv.

tivi1 vt [At: DOSOFTEI PS. 454/2 / Pzi: ~vesc / E: tiv] 1 A face un tiv (1) Si: (reg) a muchia a rupturi a tigheli (3). 2 (Pan; shfg; c. i. un obiect o suprafatza etc.) Aimprejmui cu un chenar cu o dunga luminoasa sau de alta culoare Si: a contura a incadra. 3 (Reg) A indrepta cu ferastraul marginile scandurilor brute Si: a muchia. 4 (Reg) A rotunji capatul unui trunchi2 cu toporul. 5 (Reg) A trage o brazda de jur imprejurul unui loc arat Si: (reg) a capastrui.

TIVÍ tivesc vb. IV. Tranz. A face a coase un tiv. ♦ Fig. A margini a imprejmui (cu un chenar cu o dunga de alta culoare). Din tiv.

TIVÍ1 tivesc vb. IV. Tranz. 1. A face un tiv. Adio scumpa shi nepretzuita modista!... caremi indulceshti viatza shimi tiveshti basmalele! ALECSANDRI T. I 75. Colo sus la scapatat Esteun cort mare rotat Impaturat e in patru Cu postav roshu tivit. BIBICESCU P. P. 302. ♦ Fig. A margini a imprejmui a inconjura (cu un chenar). Deschise ochii mari albashtri tivitzi cu gene negre shil privi tzinta. SADOVEANU O. VII 35. Vezi lunan cingatoarea Aprinsei boltzi albastre Argintul ei tiveshte SHi pragul casei noastre. GOGA P. 38. Insufletzirea rasaritului se lasa peste tot tivea norii cu vishiniu. MACEDONSKI O. III 48. Cu un rosh fir de jeratic culmi de munte sint tivite. EMINESCU O. IV 119. ◊ Refl. Apele sau tivit cu margini vinete de gheatza. C. PETRESCU S. 53. ◊ Refl. pas. Cind se ara... bucata arata se tiveshte cu o brazda. PAMFILE A. R. 63. 2. A detasha prin ashchiere cu ferastraul marginile scindurilor brute.

A TIVÍ1 ~ésc tranz. 1) (obiecte confectzionate din textile) A inzestra cu un tiv; a refeca. 2) fig. A impodobi pe la margini cu un chenar. /Din tiv

tivì v. a coase pe margini a pune chenar. [Origina necunoscuta].

tivésc v. tr. (d. tiv). Cos indoind marginea k sa nu se destrame. A o tivi de fuga (NPl. Ceaur 12) a o rupe de fuga a fugi deodata a o tuli.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tiví (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tivésc imperf. 3 sg. tiveá; conj. prez. 3 sa tiveásca

tiví vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tivésc imperf. 3 sg. tiveá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tiveásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TIVÍ vb. (pop.) a refeca (reg.) a rupturi a tigheli (prin nordestul Olt.) a muchia (Transilv.) a shtipui. (A ~ o rochie.)

TIVÍ vb. v. chenarui imprejmui incadra inconjura margini muchia olari teshi.

TIVI vb. (pop.) a refeca (reg.) a rupturi a tigheli (prin nordestul Olt.) a muchia (Transilv.) a shtipui. (A ~ o rochie.)

tivi vb. v. CHENARUI. IMPREJMUI. INCADRA. INCONJURA. MARGINI. MUCHIA. OLARI. TESHI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tiví (vésc ít) vb. 1. A fugi a incepe sa alerge. 2. A coase marginea a face tiv. 3. (Arg.) A se impreuna. Probabil de la tiva „iute repede” cf. tava. Evolutzia semantica nu este clara dar cf. sp. corrido „urmat continuat”. Explicatzia pornind de la tighel (Scriban) este evident insuficienta. Der. tiv s. n. (indoitura margine) deverbal; tivel s. n. (Mold. tiv) prin contaminare cu tighel; tiveala (var. tivitura) s. f. (indoitura; margine chenar tiv).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tivi tivesc v. t. (d. barbatzi) a avea un contact sexual

Intrare: tivi (tiv)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tivi
  • tivire
  • tivit
  • tivitu‑
  • tivind
  • tivindu‑
 singular plural
  • tiveshte
  • tivitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • tivesc
 (sa)
  • tivesc
  • tiveam
  • tivii
  • tivisem
a II-a (tu)
  • tiveshti
 (sa)
  • tiveshti
  • tiveai
  • tivishi
  • tiviseshi
a III-a (el, ea)
  • tiveshte
 (sa)
  • tiveasca
  • tivea
  • tivi
  • tivise
plural I (noi)
  • tivim
 (sa)
  • tivim
  • tiveam
  • tiviram
  • tiviseram
  • tivisem
a II-a (voi)
  • tivitzi
 (sa)
  • tivitzi
  • tiveatzi
  • tiviratzi
  • tiviseratzi
  • tivisetzi
a III-a (ei, ele)
  • tivesc
 (sa)
  • tiveasca
  • tiveau
  • tivira
  • tivisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tivi, tivescverb

  • 1. A face a coase un tiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: refeca
    • format_quote Adio scumpa shi nepretzuita modista!... caremi indulceshti viatza shimi tiveshti basmalele! ALECSANDRI T. I 75. DLRLC
    • format_quote Colo sus la scapatat Esteun cort mare rotat Impaturat e in patru Cu postav roshu tivit. BIBICESCU P. P. 302. DLRLC
    • 1.1. figurat A margini a imprejmui (cu un chenar cu o dunga de alta culoare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: margini imprejmui inconjura
      • format_quote Deschise ochii mari albashtri tivitzi cu gene negre shil privi tzinta. SADOVEANU O. VII 35. DLRLC
      • format_quote Vezi lunan cingatoarea Aprinsei boltzi albastre Argintul ei tiveshte SHi pragul casei noastre. GOGA P. 38. DLRLC
      • format_quote Insufletzirea rasaritului se lasa peste tot tivea norii cu vishiniu. MACEDONSKI O. III 48. DLRLC
      • format_quote Cu un rosh fir de jeratic culmi de munte sint tivite. EMINESCU O. IV 119. DLRLC
      • format_quote reflexiv Apele sau tivit cu margini vinete de gheatza. C. PETRESCU S. 53. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Cind se ara... bucata arata se tiveshte cu o brazda. PAMFILE A. R. 63. DLRLC
  • 2. A detasha prin ashchiere cu ferastraul marginile scandurilor brute. DLRLC
etimologie:
  • tiv DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.