9 definiții pentru timonier

Explicative DEX

TIMONIÉR, timonieri, s. m. Marinar însărcinat cu manevrarea timonei și care transmite semnalele de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. [Pr.: -ni-er] – Din fr. timonier.

TIMONIÉR, timonieri, s. m. Marinar însărcinat cu manevrarea timonei și care transmite semnalele de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. [Pr.: -ni-er] – Din fr. timonier.

timonier sm [At: COSTINESCU / P: ~ni-er / V: (îvr) ~iar / Pl: ~i / E: fr timonier, it timoniere] Marinar însărcinat cu manevrarea timonei (2) și care transmite semnalele de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta.

TIMONIÉR, timonieri, s. m. Marinar de pe o navă de mare, însărcinat cu supravegherea cîrmei și cu transmiterea semnalelor de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. Pe punte era întuneric. Un timonier îi aduse jurnalul de bord în care trebuia să semneze. BART, E. 211. – Pronunțat: -ni-er.

TIMONIÉR s.m. Marinar însărcinat cu supravegherea și ținerea cârmei unei nave și cu transmiterea semnalelor de pe bord. [Pron. -ni-er. / < fr. timonier, it. timoniere].

TIMONIÉR s. m. marinar însărcinat cu manevrarea timonei. (< fr. timonier)

TIMONIÉR ~i m. Marinar care manevrează timona și transmite semnale. [Sil. -ni-er] /<fr. timonier

timoniér m. (ngr. timoniéri, d. it. -ére). Cîrmacĭ, cel ce ține cîrma.

Ortografice DOOM

timoniér (-ni-er) s. m., pl. timoniéri

timoniér s. m. (sil. -ni-er), pl. timoniéri

Intrare: timonier
  • silabație: -ni-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timonier
  • timonierul
  • timonieru‑
plural
  • timonieri
  • timonierii
genitiv-dativ singular
  • timonier
  • timonierului
plural
  • timonieri
  • timonierilor
vocativ singular
  • timonierule
  • timoniere
plural
  • timonierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

timonier, timonierisubstantiv masculin

  • 1. Marinar însărcinat cu manevrarea timonei și care transmite semnalele de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pe punte era întuneric. Un timonier îi aduse jurnalul de bord în care trebuia să semneze. BART, E. 211. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.