optziuni
  • info

12 definitzii pentru timbra

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TIMBRÁ timbrez vb. I. Tranz. 1. A aplica timbrul legal pe o scrisoare pe un act oficial etc.; p. ext. a plati o taxa de timbru. 2. (Despre cantaretzi) Ashi exersa vocea in vederea obtzinerii unui timbru placut shi bine marcat. Din fr. timbrer.

TIMBRÁ timbrez vb. I. Tranz. 1. A aplica timbrul legal pe o scrisoare pe un act oficial etc.; p. ext. a plati o taxa de timbru. 2. (Despre cantaretzi) Ashi exersa vocea in vederea obtzinerii unui timbru placut shi bine marcat. Din fr. timbrer.

timbra vt [At: BARITZIU P. A. I 375 / Pzi: ~rez / E: fr timbrer] 1 A aplica un timbru (12) pe o scrisoare pe un act oficial etc. Si: a franca. 2 (Pex) A plati o taxa de timbru (5). 3 (Iuz; pex) A viza (prin diferite mijloace) un act. 4 (D. cantaretzi) Ashi exersa vocea in vederea obtzinerii unui timbru (12) placut shi bine marcat.

TIMBRÁ timbrez vb. I. Tranz. A aplica timbrul legal pe o scrisoare pe un act oficial etc. V. franca.

TIMBRÁ vb. I. tr. A aplica a lipi timbrul legal pe o scrisoare pe un act etc. [< fr. timbrer].

TIMBRÁ vb. tr. 1. a aplica un timbru; (p. ext.) a plati o taxa de timbru. 2. (despre cantaretzi) ashi exersa vocea pentru obtzinerea unui timbru (II) placut shi bine marcat. (< fr. timbrer)

A TIMBRÁ ~éz tranz. (scrisori acte etc.) A inzestra cu timbre (drept taxa sau impozit). [Sil. timbra] /<fr. timbrer

timbrà v. a lipi un timbru pe.

*timbréz v. tr. (fr. timbrer). Pun timbru (maĭ ales fiscal): a timbra o petitziune.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

timbrá (a ~) vb. ind. prez. 3 timbreáza

timbrá vb. ind. prez. 1 sg. timbréz 3 sg. shi pl. timbreáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TIMBRÁ vb. a franca a marca. (A ~ o scrisoare.)

TIMBRA vb. a franca a marca. (A ~ o scrisoare.)

Intrare: timbra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • timbra
  • timbrare
  • timbrat
  • timbratu‑
  • timbrand
  • timbrandu‑
 singular plural
  • timbreaza
  • timbratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • timbrez
 (sa)
  • timbrez
  • timbram
  • timbrai
  • timbrasem
a II-a (tu)
  • timbrezi
 (sa)
  • timbrezi
  • timbrai
  • timbrashi
  • timbraseshi
a III-a (el, ea)
  • timbreaza
 (sa)
  • timbreze
  • timbra
  • timbra
  • timbrase
plural I (noi)
  • timbram
 (sa)
  • timbram
  • timbram
  • timbraram
  • timbraseram
  • timbrasem
a II-a (voi)
  • timbratzi
 (sa)
  • timbratzi
  • timbratzi
  • timbraratzi
  • timbraseratzi
  • timbrasetzi
a III-a (ei, ele)
  • timbreaza
 (sa)
  • timbreze
  • timbrau
  • timbrara
  • timbrasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

timbra, timbrezverb

  • 1. A aplica timbrul legal pe o scrisoare pe un act oficial etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: franca marca
  • 2. (Despre cantaretzi) Ashi exersa vocea in vederea obtzinerii unui timbru placut shi bine marcat. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.