5 definiții pentru tehuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TEHUÍ1, tehuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) zăpăci, a (se) buimăci. – Din tehui2.
A TEHUÍ ~iésc tranz. pop. A face să se tehuiască. /Din tehui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE TEHUÍ mă ~iésc intranz. pop. A deveni tehui; a nu ști de sine; a se buimăci; a se năuci; a se zăpăci; a se ului; a se pierde. /Din tehui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tehuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tehuiésc, imperf. 3 sg. tehuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. tehuiáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TEHUÍ vb. v. ameți, buimăci, năuci, zăpăci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: tehuire
tehuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tehui, tehuiescverb
-
- Bietului Toader a lui Ungureanu nu i-a luat o mînă și nu l-a tehuit sărmanul? I. CR. III 107. DLRLC
- S-o buimăcit, s-o tăhuit di cap ș-o început a striga. ȘEZ. XXIII 37. DLRLC
-
etimologie:
- tehui DEX '09 DEX '98