opțiuni
  • info

9 definiții pentru sărbătorire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂRBĂTORÍRE, sărbătoriri, s. f. Faptul de a sărbători; serbare. – V. sărbători.

SĂRBĂTORÍRE, sărbătoriri, s. f. Faptul de a sărbători; serbare. – V. sărbători.

sărbătorire sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~iri / E: sărbători] 1 Organizare a unei sărbători (1). 2 Participare la o sărbătoare (1). 3 (Pex) Serbare (publică sau particulară) Si: festivitate, petrecere, (asr) sărbătoare (20), (înv) sărbătorie (3).

SĂRBĂTORÍRE, sărbătoriri, s. f. Faptul de a sărbători; serbare. Au venit la sărbătorirea scriitorului danez muncitori și savanți, ucenici și studenți. STANCU, U.R.S.S. 92. Spre sărbătorirea deplinei mele biruinți împotriva stavilelor de tot felul pe care codrul și muntele mi le ridicase în cale, aprinsei o țigară. HOGAȘ, M. N. 183.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sărbătoríre s. f., g.-d. art. sărbătorírii; pl. sărbătoríri

sărbătoríre s. f., g.-d. art. sărbătorírii; pl. sărbătoríri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂRBĂTORÍRE s. 1. v. aniversare. 2. sărbătoare, serbare. (~ nunții lor.) 3. v. comemorare. 4. (înv.) obnovlenie. (~ reîntoarcerii lui.)

SĂRBĂTORÍRE s. v. elogiere, glorificare, lăudare, mărire, preamărire, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire.

SĂRBĂTORIRE s. 1. aniversare, celebrare, prăznuire, serbare, (reg.) prăznuială. (~ unui secol de la...) 2. sărbătoare, serbare. (~ nunții lor.) 3. comemorare, serbare, (rar) comemorație, (înv.) pomană. (~ unui eveniment important.) 4. (înv.) obnovlenie. (~ reîntoarcerii lui.)

sărbătorire s. v. ELOGIERE. GLORIFICARE. LĂUDARE. MĂRIRE. PREAMĂRIRE. PREASLĂVIRE. PROSLĂVIRE. SLAVĂ. SLĂVIRE.

Intrare: sărbătorire
sărbătorire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărbătorire
  • sărbătorirea
plural
  • sărbătoriri
  • sărbătoririle
genitiv-dativ singular
  • sărbătoriri
  • sărbătoririi
plural
  • sărbătoriri
  • sărbătoririlor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sărbătorire, sărbătoririsubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a sărbători. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aniversare comemorare obnovlenie serbare sărbătoare
    • format_quote Au venit la sărbătorirea scriitorului danez muncitori și savanți, ucenici și studenți. STANCU, U.R.S.S. 92. DLRLC
    • format_quote Spre sărbătorirea deplinei mele biruinți împotriva stavilelor de tot felul pe care codrul și muntele mi le ridicase în cale, aprinsei o țigară. HOGAȘ, M. N. 183. DLRLC
etimologie:
  • vezi sărbători DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.