8 definiții pentru surcel

Explicative DEX

SURCÉL, surcele, s. n. (Reg.) Surcea. – Lat. surcellus.

SURCÉL, surcele, s. n. (Înv. și pop.) Surcea. – Lat. surcellus.

surcél n., pl. e (lat. surcellus, d. súrculus, ramurică, surcea). Trans. Olt. Dos. Bețișor: firicelele trebuĭe presădite fâcîndu-se gropĭ cu un surcel (Neam. Rom. Pop. 1,665) un surcel (CL. 1922,364).

surceli1 [At: CADE / V: ~la / Pzi: ~lesc / E: surcea] 1 vi A strânge surcele (1). 2 vt (C.i. lemne) A tăia sau a ciopli pentru a face surcele (2).

Ortografice DOOM

surcél (reg.) s. n., pl. surcéle

surcél s. n., pl. surcéle

Relaționale

SURCÉL s. v. fus.

surcel s. v. FUS.

Intrare: surcel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surcel
  • surcelul
  • surcelu‑
plural
  • surcele
  • surcelele
genitiv-dativ singular
  • surcel
  • surcelului
plural
  • surcele
  • surcelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surcel, surcelesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.