opțiuni
  • info

8 definiții pentru surcel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SURCÉL, surcele, s. n. (Reg.) Surcea. – Lat. surcellus.

SURCÉL, surcele, s. n. (Înv. și pop.) Surcea. – Lat. surcellus.

surcél n., pl. e (lat. surcellus, d. súrculus, ramurică, surcea). Trans. Olt. Dos. Bețișor: firicelele trebuĭe presădite fâcîndu-se gropĭ cu un surcel (Neam. Rom. Pop. 1,665) un surcel (CL. 1922,364).

surceli1 [At: CADE / V: ~la / Pzi: ~lesc / E: surcea] 1 vi A strânge surcele (1). 2 vt (C.i. lemne) A tăia sau a ciopli pentru a face surcele (2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

surcél (reg.) s. n., pl. surcéle

surcél s. n., pl. surcéle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SURCÉL s. v. fus.

surcel s. v. FUS.

Intrare: surcel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surcel
  • surcelul
  • surcelu‑
plural
  • surcele
  • surcelele
genitiv-dativ singular
  • surcel
  • surcelului
plural
  • surcele
  • surcelelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surcel, surcelesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.