7 definiții pentru sumușoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUMUȘOÁRĂ, sumușoare, s. f. Sumuliță. – Sumă + suf. -ușoară.
SUMUȘOÁRĂ, sumușoare, s. f. Sumuliță. – Sumă + suf. -ușoară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
sumușoară sf [At: SION, P. 441 / Pl: ~re / E: sumă + -ușoară] (Îvp) 1-2 Sumuliță (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUMUȘOÁRĂ, sumușoare, s. f. (Uneori urmat de determinarea «de bani») Sumuliță. Presupun... că ți-au sosit atîția bani... încît nu mai ai loc unde să ții sumușoara mea. CARAGIALE, O. VII 35. ◊ (Cu valoare afectivă) Avea acum o sumușoară bună de bani și putea să-și cumpere și haine, și arme. SBIERA, P. 132.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sumușoáră (pop.) s. f., g.-d. art. sumușoárei; pl. sumușoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sumușoáră s. f., g.-d. art. sumușoárei; pl. sumușoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUMUȘOÁRĂ s. sumuliță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUMUȘOARĂ s. sumuliță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sumușoară, sumușoaresubstantiv feminin
- 1. Sumuliță. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sumuliță
- Presupun... că ți-au sosit atîția bani... încît nu mai ai loc unde să ții sumușoara mea. CARAGIALE, O. VII 35. DLRLC
- (Cu valoare afectivă) Avea acum o sumușoară bună de bani și putea să-și cumpere și haine, și arme. SBIERA, P. 132. DLRLC
-
etimologie:
- Sumă + sufix -ușoară. DEX '98 DEX '09