7 definiții pentru sumuliță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUMULÍȚĂ, sumulițe, s. f. Diminutiv al lui sumă; sumușoară. – Sumă + suf. -uliță.
SUMULÍȚĂ, sumulițe, s. f. Diminutiv al lui sumă; sumușoară. – Sumă + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
sumuliță sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~țe / E: sumă + -iță] 1-2 (Șhp) Sumă (1) (mică) Si: sumușoară (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUMULÍȚĂ, sumulițe, s. f. (Uneori urmat de determinarea «de bani») Diminutiv al lui sumă (2); sumă mică de bani. (Cu valoare afectivă) Părinții dacă nu vor să vie să trăiască pe lîngă d-ta, poți să-i faci să trăiască bine și aci, lăsîndu-le o sumuliță bunicică de bani. ISPIRESCU, L. 107.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sumulíță s. f., g.-d. art. sumulíței; pl. sumulíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sumulíță s. f., g.-d. art. sumulíței; pl. sumulíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUMULÍȚĂ s. v. sumușoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUMULIȚĂ s. sumușoară.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sumuliță, sumulițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui sumă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sumușoară
- (Cu valoare afectivă) Părinții dacă nu vor să vie să trăiască pe lîngă d-ta, poți să-i faci să trăiască bine și aci, lăsîndu-le o sumuliță bunicică de bani. ISPIRESCU, L. 107. DLRLC
-
etimologie:
- Sumă + sufix -uliță. DEX '98 DEX '09