12 definiții pentru suflecat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUFLECÁT, -Ă, suflecați, -te, adj. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Îndoit, răsfrânt în sus; sumes. – V. sufleca.

SUFLECÁT, -Ă, suflecați, -te, adj. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Îndoit, răsfrânt în sus; sumes. – V. sufleca.

suflecat1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ? / E: sufleca] (Rar) Suflecare.

suflecat2, ~ă a [At: POP. în CUV. D. BĂTR. II, 4 / V: (reg) fâlcat, ~licat, ~lucat, ~fulcat, suplic~, suvelc~, suvolc~, suvulc~, zoverc~, zuvelc~ / Pl: ~ați, ~e / E: sufleca] 1 (D. extremitățile unor obiecte de îmbrăcăminte sau ale unor părți ale acestora, de obicei, d. mâneci, poale etc.) Care este îndoit (de câteva ori), răsucit, răsfrânt etc., pentru a nu se uda, pentru a nu se murdări la margine, pentru a da libertate în mișcări etc. Si: sumes, (pop) sumecat. 2 (Rar; pan; d. nas) Cârn (2). 3 (Rar; pex, d. carâmbii cizmelor) Răsfrânt. 4 (Reg; îf suvulcat) Călare (2).

SUFLECÁT, -Ă, suflecați, -te, adj. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Îndoit, răsfrînt în sus, ridicat; sumes. Era desculț, cu ițarii suflecați pînă la genunchi. SADOVEANU, O. VII 358. Să nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate. CREANGĂ, A. 99. Opt voinici cu spete late, Și cu mîneci suflecate, Stau cu puștile-ncărcate. ALECSANDRI, P. A. 54. – Variante: (regional) suflicát, -ă (ȘEZ. III 178), sufulcát, -ă (MARIAN, NU. 47) adj.

suflicat, ~ă a vz suflecat

sufulcat, ~ă a vz suflecat

zovercat, ~ă a vz suflecat2

zuvelcat, ~ă a vz suflecat2

SUFLICÁT, -Ă adj. v. suflecat.

SUFULCÁT, -Ă adj. v. suflecat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUFLECÁT adj. îndoit, întors, răsfrânt, ridicat, sumes, tras, (reg.) sumecat. (Cu mânecile ~.)

SUFLECAT adj. îndoit, întors, răsfrînt, ridicat, sumes, tras, (reg.) sumecat. (Cu mînecile ~.)

Intrare: suflecat
suflecat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suflecat
  • suflecatul
  • suflecatu‑
  • sufleca
  • suflecata
plural
  • suflecați
  • suflecații
  • suflecate
  • suflecatele
genitiv-dativ singular
  • suflecat
  • suflecatului
  • suflecate
  • suflecatei
plural
  • suflecați
  • suflecaților
  • suflecate
  • suflecatelor
vocativ singular
plural
suflicat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suflicat
  • suflicatul
  • suflicatu‑
  • suflica
  • suflicata
plural
  • suflicați
  • suflicații
  • suflicate
  • suflicatele
genitiv-dativ singular
  • suflicat
  • suflicatului
  • suflicate
  • suflicatei
plural
  • suflicați
  • suflicaților
  • suflicate
  • suflicatelor
vocativ singular
plural
sufulcat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufulcat
  • sufulcatul
  • sufulcatu‑
  • sufulca
  • sufulcata
plural
  • sufulcați
  • sufulcații
  • sufulcate
  • sufulcatele
genitiv-dativ singular
  • sufulcat
  • sufulcatului
  • sufulcate
  • sufulcatei
plural
  • sufulcați
  • sufulcaților
  • sufulcate
  • sufulcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suflecat, suflecaadjectiv

  • 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Răsfrânt în sus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era desculț, cu ițarii suflecați pînă la genunchi. SADOVEANU, O. VII 358. DLRLC
    • format_quote Să nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate. CREANGĂ, A. 99. DLRLC
    • format_quote Opt voinici cu spete late, Și cu mîneci suflecate, Stau cu puștile-ncărcate. ALECSANDRI, P. A. 54. DLRLC
etimologie:
  • vezi sufleca DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.