optziuni
  • info

12 definitzii pentru stupoare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STUPOÁRE s. f. 1. Stare de uluire provocata de o surpriza sau de o emotzie puternica; uimire stupefactzie. 2. (Med.) Simptom care apare in unele psihoze manifestat prin deprimare amutzire imobilitate shi insensibilitate completa. Din fr. stupeur lat. stupor oris.

stupoare sf [At: ANTONESCU D. / Pl: (nob) ~ori / E: fr stupeur lat stupor oris] 1 (Med) Simptom care apare in unele psihoze shi care se manifesta prin imobilitate shi prin insensibilitate complete prin deprimare prin amutzire Si: (ivr) stupefactzie (1). 2 Stare de confuzie de blocare etc. in care se afla cineva sau senzatzie ori sentiment de neputintza care le incearca cineva aflat brusc intro situatzie (cu totul) neashteptata (extrem de) dificila sau chiar critica incetand pentru moment sa gandeasca sa caute o ieshire sa actzioneze in mod corespunzator etc. Si: mirare nauceala naucire nedumerire perplexitate surprindere surpriza uimire uluiala uluire (liv) stupefactzie (2) (rar) minunare (inv) minune.

STUPOÁRE s. f. 1. (Livr.) Stare de uluire provocata de o surpriza sau de o emotzie puternica; uimire stupefactzie. 2. (Med.) Simptom care apare in unele psihoze manifestat prin deprimare amutzire imobilitate shi insensibilitate completa. Din fr. stupeur lat. stupor oris.

STUPOÁRE s. f. 1. Stare de uluire produsa in mod brusc de o surpriza sau de o emotzie puternica; stupefactzie. Dupa stupoarea din primul moment senzatzia evenimentului cutreiera toate incaperile. C. PETRESCU C. V. 342. 2. (Med.) Stare de deprimare in cazul anumitor psihoze care duce la amutzire shi la imobilizare completa.

STUPOÁRE s.f. 1. Uluire; stupefactzie. 2. Stare deprimanta care apare in unele psihoze ducand la amutzire shi la imobilitate completa. [< fr. stupeur cf. lat. stupor].

STUPOÁRE s. f. 1. stupefactzie. 2. stare deprimanta care apare in unele psihoze ducand la amutzire shi la imobilitate completa; stupor. (< fr. stupeur lat. stupor)

STUPOÁRE f. 1) v. STUPEFACTZIE. 2) Stare patologica caracterizata prin deprimare shi insensibilitate completa. [G.D. stuporii] /<fr. stupeur lat. stupor ~oris

*stupoáre f. pl. orĭ (lat. stupor). Mare uĭmire (cauzata de o veste saŭ de o nenorocire subita).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

stupoáre s. f. g.d. art. stupórii

stupoáre s. f. g.d. art. stupórii

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STUPOÁRE s. v. uimire.

STUPOARE s. perplexitate stupefactzie surprindere surpriza uimire uluiala uluire. (Spre ~ lui...)

Intrare: stupoare
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stupoare
  • stupoarea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • stupori
  • stuporii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

stupoaresubstantiv feminin

  • 1. Stare de uluire provocata de o surpriza sau de o emotzie puternica. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: stupefactzie uimire uluire
    • format_quote Dupa stupoarea din primul moment senzatzia evenimentului cutreiera toate incaperile. C. PETRESCU C. V. 342. DLRLC
  • 2. medicina Simptom care apare in unele psihoze manifestat prin deprimare amutzire imobilitate shi insensibilitate completa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: stupor
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.