stupiditate sf [At: I. GOLESCU C. / Pl: ~tatzi / E: fr stupidité lat stupiditas atis] 1 Insushirea de a fi stupid (1). 2 Stare a omului stupid. 3 Lipsa de pricepere de judecata de inteligentza (in actziuni) Si: dobitocie (5) idiotzenie idiotzie imbecilitate natangie nebunie nechibzuintza nesocotintza prostie stupizenie (1) tampenie (rar) natangeala nesabuire netotzie tampeala tampie tampime (irg) natarie tontzie (inv) narozenie nesocoteala prostime. 4 Atitudine comportare fapta afirmatzie vorba etc. de om stupid Si: dobitocie (4) idiotzenie idiotzie imbecilitate ineptzie natangie nebunie nechibzuintza necugetare neghiobie nerozie nesabuintza nesocotintza prostie tampenie trasnaie (rar) natangeala nesabuire netotzie tampeala tampie tampime (ivr) natarie tontzie. 5 (Cu sens atenuat) Lucru fapt intamplare etc. fara importantza lipsit de seriozitate Si: bagatela (1) fleac¹ (1) maruntzish nimic prostie (inv) blagomanie (fam) chitzibush (1) moft. 6 (Pex) Caracterul a ceea ce este absurd Si: aberatzie (1) absurditate (1) elucubratzie (2) enormitate (7) fantasmagonie (5) (fam) aiureala (3) (fam) stupizenie (2).

STUPIDITÁTE (2) stupiditatzi s. f. 1. Insushirea de a fi stupid lipsa de ratziune natingie prostie. In stupiditatea lor nici nu au conshtiintza de nefericirea lor. C. PETRESCU C. V. 287. [Caragiale] na zugravit decit stupiditatea omeneasca. IBRAILEANU SP. CR. 245. 2. Fapta sau vorba de om stupid; fraza searbada lipsita de sens. A doua zi a fost navala de cunoscutzi... Fraze goale de contzinut stupiditatzi. CAMIL PETRESCU U. N. 428.

STUPIDITÁTE s.f. 1. Insushirea de a fi stupid; tampenie prostie imbecilitate. 2. Fapta sau vorba de om stupid; fraza lipsita de contzinut. [Cf. fr. stupidité lat. stupiditas].

STUPIDITÁTE s. f. 1. insushirea de a fi stupid; tampenie prostie imbecilitate. 2. fapta vorba de om stupid; exprimare lipsita de contzinut. (< fr. stupidité lat. stupiditas)

STUPIDITÁTE stupiditatzi s.f. 1. Insushirea de a fi stupid lipsa de ratziune prostie. 2. Fapta sau vorba de om stupid.

STUPIDITÁTE ~atzi f. 1) Caracter stupid. 2) Vorba sau fapta stupida. [G.D. stupiditatzii] /<fr. stupidité lat. stupiditas ~atis

stupiditate f. 1. lipsa de minte shi de judecata; 2. vorba sau fapta stupida.

*stupiditáte f. (lat. stupiditas átis). Defectu de a fi stupid. Vorba saŭ fapta de stupid: ce stupiditatzĭ!

stupiditáte s. f. g.d. art. stupiditắtzii; (fapte vorbe) pl. stupiditắtzi

stupiditáte s. f. g.d. art. stupiditatzii; (fapte vorbe) pl. stupiditatzi

STUPIDITÁTE s. 1. v. prostie. 2. gogomanie natangie neghiobie nerozie nesocotintza prostie (rar) netotzie (inv. shi reg.) nataraie. (Mare ~ a spus.) 3. dobitocie idiotzenie idiotzie imbecilitate ineptzie neghiobie nerozie prostie stupizenie tampenie (inv.) prostaticie. (Ce e ~ asta?) 4. v. absurditate.

STUPIDITATE s. 1. natingie neghiobie nerozie prostie stupizenie (rar) natingeala netotzie tontzie (frantzuzism rar) sotiza (inv. shi reg.) nataraie (inv.) narozenie (fam.) zevzecie. (E deo ~ proverbiala.) 2. gogomanie natingie neghiobie nerozie nesocotintza prostie (rar) netotzie (inv. shi reg.) nataraie. (Mare ~ a spus.) 3. dobitocie idiotzenie idiotzie imbecilitate ineptzie neghiobie nerozie prostie stupizenie timpenie (inv.) prostaticie. (Ce e ~ asta?) 4. aberatzie absurditate aiureala bazaconie elucubratzie enormitate fantasmagorie prostie. (Ce spui tu e o ~!)