strans² ~a [At: ANON. CAR. / V: (inv) ~rins / Pl: ~nshi ~e / E: strange] 1 a (D. obiecte sau d. fiintze mai ales d. oameni ori d. partzi ale corpului lor) Asupra caruia este exercitata (cu ceva) o presiune (puternica) din doua sau din mai multe partzi ori din toate partzile reducandui volumul modificandui forma etc. Si: apasat² (1) presat. 2 a (D. obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte) Care apasa continuu shi intro parte in mai multe partzi sau din toate partzile corpul ori partzi ale acestuia (provocand jena sau durere). 3 a (Rar; pex) Stramt (5). 4 a (Asr; fig; d. dispozitzii ordine etc. sau d. aprecieri pareri metode etc.) Sever² (1). 5 a (D. obiecte sau d. partzi ale acestora ori d. fiintze mai ales d. oameni sau d. partzi ale corpului lor) Care este prins (foarte) puternic cu degetele mainii sau ale mainilor (foarte) apropiate intre ele shi care este tzinut (cat mai) aproape de sine nelasand un timp sa se indeparteze sa scape etc. din mana Si: incleshtat. 6 a (D. oameni sau d. corpul lor; de obicei cu determinarile „in bratze” „la piept”) Care este cuprins (cu putere) cu mana cu bratzele pentru a aduce shi a tzine (foarte) aproape (la piept) in semn de prietenie de mare afectziune etc. Si: imbratzishat inlantzuit. 7 a (D. sfori curele lantzuri etc. sau d. comprese pansamente etc. ori d. parul lung) Legat sau infashurat (foarte) tare in jurul a ceva sau a cuiva k sa nu se (mai) desfaca (ushor). 8 a (Rar; d. persoane) Incins peste mijloc. 9 a (D. modul de legare de infashurare etc.) Care este facut lipit (foarte) mult de obiectul carel leaga exercitand asupra acestuia o presiune (foarte) mare din toate partzile. 10 a (D. frau) TZinut intins incordat pentru a stapani a conduce calul. 11 a (D. legaturi de aliantza de prietenie de dragoste etc. dintre oameni sau dintre grupari colectivitatzi etc. umane) Care devine (mai) apropiat (mai) puternic (mai) durabil Si: cimentat² (15) consolidat (1) intarit. 12 a (Pan; d. raporturi intre organele unui organism intre elementele unui tot intre obiecte aparent disparate sau intre fenomene naturale sociale economice etc. intre concepte notziuni etc. ori intre activitatzi mentalitatzi etc.) Care este (shi se manifesta) direct shi puternic relevand trasaturi intrinsece shi exprimand interconditzionari permanente etc. 13 a (Rar; d. incaperi recipiente etc. sau d. volumul acestora) Mic. 14 a (Ivr) Mic. 15 a (Ivr) Subtzire (7). 16 a (Inv; d. sensul cuvantului; ioc larg) Restrans. 17 a (Fig; d. stil d. texte d. formulari scrise sau orale ori d. partzi ale lor) Care cuprinde un numar redus de cuvinte. 18 a (Fig; d. stil d. texte d. formulari scrise sau orale ori d. partzi ale lor) Care este exprimat in cuvinte putzine Si: concentrat² (9) concis (1) laconic lapidar scurt succint sumar telegrafic. 19 a (Fig; d. modul de a gandi; d. ratzionamente argumente etc.) Bine inchegat shi precis. 20 a (D. pleoapele ochii buzele etc. oamenilor) Care este inchis (foarte) tare avand lipite intre ele partzile mobile. 21 a (D. fruntea buzele etc. oamenilor) Care este incretzit (in semn de nedumerire de nemultzumire etc.). 22 a (D. dintzii falcile pumnii etc. oamenilor) Care este incleshtat (foarte) puternic (pentru ashi stapani iritarea supararea furia etc.). 23 a (Ie) (A fi) cu mana ~a sau ~ la mana (ori la chimir) sau mana ~a (A fi) socotit la bani econom. 24 a (Pex; iae) A fi zgarcit. 25 a (D. tzesaturi hartie haine etc.) Adunat laolalta cu marginile puse una peste cealalta sau intro anumita ordine intrun anumit fel etc. Si: (reg) chitit² (2). 26 a (Rar; d. perdele cortine etc.) Ridicat². 27 a (Pan; d. partzi mobile ale corpului fiintzelor) Adus (cat mai) aproape de corp avand reduse aparent dimensiunile de obicei lungimea Si: apropiat² (1). 28 a (D. fiintze) Care are corpul incovoiat indoit etc. de frica de frig etc. cu extremitatzile apropiate unele de altele shi (aparent) mai mic Si: chircit (1) ghemuit² (1) zgarcit (pop) ciuciulit¹ (2) starcit zgulit (reg) tambushit. 29 av Lipit (ghemuinduse) de cineva (sau de ceva) cautand protectzie alinare confort etc. 30 av Ghemuit langa cineva (sau langa ceva) Si: inghesuit. 31 a (Rar; d. membrele corpului fiintzelor) Adunat (langa corp). 32 a (Rar; d. organe mushchi tzesuturi etc. ale corpului fiintzelor) Contractat² (5). 33 a (Ie) (A fi) cu inima ~a (ori cu inimile ~e) (sau cu sufletul ~) (A fi) stapanit de o emotzie puternica de o stare de tensiune nervoasa de nelinishte etc. 34 a (Rar; d. mishcari puls etc.) Repede. 35 a (Buc; pan; d. oameni) Care este bolnav de strans¹ (21). 36 a (Rar; pex; d. oameni) Care este bolnav de tetanos. 37 a (Mun; pex; d. oameni) Racit². 38 a (Rar; d. piesele filetate ale unui dispozitiv ale unui mecanism etc.) Fixat (mai) bine printro mishcare de invartire pana la capatul filetului pana la refuz. 39 a Inshurubat foarte tare. 40 a (D. obiecte fiintze etc. raspandite risipite imprashtiate etc.) Care este (luat shi pus) laolalta la un loc sau la locul lui facand gramezi manunchiuri etc. Si: adunat² (1). 41 a (D. randuri formatzii etc. de oameni de vehicule etc. aflate in mishcare) Care are elementele componente foarte aproape unul de altul shi foarte ordonate. 42 a Care se deplaseaza foarte aproape unul de altul shi foarte ordonat Si: adunat² (5) compact (4) des¹ (5). 43 a (D. obiecte sau d. partzi ori fragmente ale acestora) Luat shi ashezat in ceva sau intrun loc sigur ferit sau special amenajat pentru a fi mentzinut in buna stare (shi timp indelungat) pentru a fi gasit ushor la nevoie etc. Si: pastrat. 44 a (D. mese) De care sau adunat dupa ce sa terminat de mancat mancarea ramasa resturile vasele tacamurile etc. 45 a (Rar) Pus bine. 46 a (Ivr) Intarit. 47 a (D. roadele pamantului recolte etc.) Luat de pe camp din gradini din livezi etc. shi pus intrun loc in ceva etc. Si: adunat² (1) cules² (1) recoltat. 48 sf (Pop) Recolta. 49 sf (Pop) Provizie. 50 a (Rar; pan; d. obiecte de aceeashi categorie de obicei de arta sau manuscrise texte cartzi mai ales vechi ori rare productzii folclorice etc.) Colectzionat². 51 a (D. bunuri materiale opere bani etc.) Pus deoparte (putzin cate putzin incetul cu incetul) pentru (a fi consumat) mai tarziu Si: acumulat² adunat² (1) agonisit² (2) economisit (2) (pop) chivernisit (2). 52 sf (Pop) Avere (4). 53 sf (Ie) A face ~a (cu cineva) A convietzui (cu cineva) intro casnicie. 54 a (Ivp; fam; d. oameni) Econom (9). 55 a (Ivp; fam; d. oameni) Cumpatat² (11). 56 a (Pex) Zgarcit. 57 a (Ivr; ie) (A fi) ~ la vorbe (A fi) zgarcit la vorba. 58 a (D. fiintze mai ales d. oameni sau d. grupuri (organizate) de oameni dintrun tzinut dintro localitate etc.) Ajuns impreuna cu altzii (shi in numar mare) intrun anumit loc (dinainte stabilit) la cineva sau in jurul cuiva (in vederea unui anumit scop) Si: adunat² (3) intrunit reunit (reg) soborat. 59 a (Rar; pex) Sosit² (5). 60 a (Rar; pex; d. grupuri de oameni) Putzin numeros.

STRANS¹ adv. Foarte tare (k sa nu se poata dezlega desface deschide etc.). A lega ~. /v. a (se) strange

STRINS¹ adv. 1. (Indica gradul cel mai inalt al unei actziuni) a) (Pe linga verbele «a lega» «a innoda») Foarte tare (k sa nu se mai poata desface). Danila leaga strins cun shtergari gros de ciltzi ochii shi urechile dracului k la «baba oarba». CREANGA P. 55. Trasei sabia; dar patru altzii ce nu se aratasera inca ma apucara pe la spate imi luara armele shi ma legara strins. BOLINTINEANU O. 301. Deci mai largind borta aceea iarashi cu alta piatra iau pus coada leginduo cu fringhioare atita de strins incit parea k ar fi pironita. DRAGHICI R. 53. ◊ Fig. Succesele shtiintzei sovietice sint strins legate de practica construirii comunismului de electrificarea tzarii de automatizarea proceselor de productzie de creshterea neincetata a tehnicii. SCINTEIA 1953 nr. 2603. b) (Pe linga alte verbe) Foarte mult cu toata puterea puternic. Amindoi ramineau in prag shi se faceau cashi curatza pushtile k sa nu li se vada ochii. Zilele acelea iau apropiat strins. CAMILAR N. I 28. O mina era strins apasata pe inima ea comprima convulsiv durerea ce o simtzea acolo. EMINESCU N. 77. Asha uimitzi cuprinshi ne lipim strins unul de altul. NEGRUZZI S. I 77. 2. (Rar) Cu strictetze; strict intocmai. Pepelea iau implinit strins poronca shi nici o casa nau ramas necalcata shi nechemata de dinsul. SBIERA P. 13.

STRANS adj. adv. 1. adj. v. incordat. 2. adv. scurt. (Apuca iapa ~ de capastru.) 3. adj. v. incleshtat. 4. adj. v. impaturit. 5. adj. v. contractat. 6. adj. v. chircit. 7. adj. ghemuit (Mold.) incinchit. (Sta ~.) 8. adj. v. compact. 9. adj. adunat apropiat lipit. (Cu picioarele ~.) 10. adj. v. ingust. 11. adj. apropiat intim. (Relatzii ~ intre doua persoane.)

STRINS adj. adv. 1. adj. incordat instrunat intins strunit. (Arc ~.) 2. adv. scurt. (Apuca iapa ~ de capastru.) 3. adj. incleshtat. (Cu pumnii ~.) 4. adj. impaturit indoit pliat (pop.) paturit. (O coala de hirtie ~.) 5. adj. contractat retractat zgircit. (TZesut ~.) 6. adj. chircit contractat ghemuit inchircit zgircit (pop.) ciuciulit stircit (reg.) timbushit (Olt. Ban. shi Transilv.) zgulit. (Om ~ de durere.) 7. adj. ghemuit (Mold.) incinchit. (Sta ~.) 8. adj. compact des. (Mergeau in rinduri ~.) 9. adj. adunat apropiat. (Cu picioarele ~.) 10. adj. ingust strimt (frantzuzism) colant. (Pantaloni ~.) 11. adj. apropiat intim. (Relatzii ~.)