6 definitzii pentru spuriu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
spuriu1 sm vz shpur1
spuriu2 sn vz shpuriu2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SPÚRIU adj. v. fals inautentic inventat mincinos nascocit neadevarat neautentic neintemeiat nereal plasmuit scornit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
spuriu adj. v. FALS. INAUTENTIC. INVENTAT. MINCINOS. NASCOCIT. NEADEVARAT. NEAUTENTIC. NEINTEMEIAT. NEREAL. PLASMUIT. SCORNIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
spúriu (i) s. m. (Trans. de N) Bastard fiu natural. Var. shpuriu Bucov. spur. Lat. spuriur fara indoiala indirect. Draganu Dacor. II 6117 certifica caracterul popular al cuvintului; dar. pron. shpuriu cu sh (BL VI 199) inidica o provenientza mag. sau germ. Der. spureanca (var. Bucov. spuroaica) s. f. (fiica naturala).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
spuríu s.n. (inv.) 1. (in forma: shpurius) presimtzire banuiala. 2. fler perspicacitate.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
| adjectiv (A109) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||