8 definiții pentru spulber

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPÚLBER, spulbere, s. n. Spulberare; ninsoare spulberată; vânt puternic. ♦ Fig. Nimicire, prăpăd. – Din spulbera (derivat regresiv).

SPÚLBER, spulbere, s. n. Spulberare; ninsoare spulberată; vânt puternic. ♦ Fig. Nimicire, prăpăd. – Din spulbera (derivat regresiv).

spulber sn [At: LB / Pl: ~e / E: pvb spulbera] 1 Spulberare (1). 2 (Pex) Ninsoare spulberată. 3 (Pex) Vânt puternic. 4 (Rar; fig) Nimicire. 5 (Rar; îe) A merge în ~ A merge spre distrugere.

SPÚLBER, spulbere, s. n. Acțiunea de a spulbera și rezultatul ei; ninsoare spulberată (v. viscol), vînt puternic (v. vijelie). Văzu, lîngă felinarul orb, o fleandră cu cruce albastră, clătinîndu-se în spulber- CAMILAR, N. II 454. «Roibul» sta afară, de o parte ori de alta a spinării de pămînt, la adăpost de spulber, cu capul plecat, cu coada și cu coama învăluite de vînt. SADOVEANU, O. V 29. Spulber de ninsoare, că nu se vedea om cu om. I. BOTEZ, ȘC. 45. ♦ Fig. Nimicire, prăpăd. V. spulberare. Oștile noastre-au intrat în corăbii, Moarte și spulber ducînd cu sine. MURNU, I. 34. ◊ Expr. A merge în spulber = a merge spre distrugere. Dacă se înfrățește armata cu norodul, atuncea merge în spulber clasa asupritorilor. SADOVEANU, N. F. 108.

SPÚLBER ~e n. Vânt puternic însoțit de ninsoare; viscol; vijelie; vifor. /v. a spulbera

1) spúlber n., pl. e (d. a spulbera4). Spulberare (de zăpadă): la adăpost de spulber (Sadov. VR, 2, 9, 309). Fig. Spulberu ideilor (Con.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spúlber s. n., pl. spúlbere

spúlber s. n., pl. spúlbere

Intrare: spulber
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spulber
  • spulberul
  • spulberu‑
plural
  • spulbere
  • spulberele
genitiv-dativ singular
  • spulber
  • spulberului
plural
  • spulbere
  • spulberelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spulber, spulberesubstantiv neutru

  • 1. Ninsoare spulberată; vânt puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Văzu, lîngă felinarul orb, o fleandră cu cruce albastră, clătinîndu-se în spulber. CAMILAR, N. II 454. DLRLC
    • format_quote «Roibul» sta afară, de o parte ori de alta a spinării de pămînt, la adăpost de spulber, cu capul plecat, cu coada și cu coama învăluite de vînt. SADOVEANU, O. V 29. DLRLC
    • format_quote Spulber de ninsoare, că nu se vedea om cu om. I. BOTEZ, ȘC. 45. DLRLC
    • 1.1. figurat Nimicire, prăpăd. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oștile noastre-au intrat în corăbii, Moarte și spulber ducînd cu sine. MURNU, I. 34. DLRLC
      • chat_bubble A merge în spulber = a merge spre distrugere. DLRLC
        • format_quote Dacă se înfrățește armata cu norodul, atuncea merge în spulber clasa asupritorilor. SADOVEANU, N. F. 108. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.