SIRÉNA sirene s. f. I. 1. Aparat (actzionat cu aburi cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate shi cu care se dau semnale in fabrici in navigatzie etc. ♦ Sunetul emis de un astfel de aparat. 2. Aparat format dintrun disc prevazut cu mai multe gauri prin care se trece un curent de aer shi care serveshte la determinarea inaltzimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. II. (In mitologia greaca) Fiintza fabuloasa inchipuita k o femeie cu picioare shi aripi de pasare mai tarziu cu coada de peshte care prin cantecele ei ademenea pe corabieri in locuri primejdioase unde aceshtia ishi gaseau moartea. ♦ Fig. Femeie seducatoare. Din fr. sirène it. sirena lat. siren enis.

sirena sf [At: DOSOFTEI MOL. 91 / V: (1) (inv) ~rina / Pl: ~ne / E: ngr σειρήν lat siren enis fr sirène ger Sirene] 1 Fiintza fabuloasa in mitologia greaca inchipuita k o femeie cu picioare shi aripi de pasare sau mai tarziu cu coada de peshte shi care prin frumusetzea shi duioshia cantecelor ei ademenea pe corabieri in locuri primejdioase unde ishi gaseau moartea. 2 (Fig) Femeie seducatoare. 3 (Ila) De ~ Deosebit de frumos Si: fermecator (4) incantator. 4 (Ial) Amagitor. 5 Reprezentare plastica a unei sirene (1). 6 (Idt) Specie de batracieni cu corpul de forma unui sharpe. 7 (Fiz) Aparat format dintrun disc cu mai multe gauri dispuse regulat prin care trece un curent de aer folosit pentru masurarea inaltzimii sunetului. 8 Aparat care emite sunete de intensitate mare shi de frecventza constanta sau reglabila folosit pentru semnalizare in navigatzie in fabrici in circulatzia rutiera in cazuri de alarma etc. 9 (Pex) Sunet emis de sirena (8). 10 (Inv) Numele primului pian cu coarde verticale Vz pianina.

SIRÉNA sirene s. f. I. 1. Aparat (actzionat cu aburi cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate shi cu care se dau semnale in fabrici in navigatzie etc. ♦ Sunetul emis de un astfel de aparat. 2. Aparat format dintrun disc prevazut cu mai multe gauri prin care trece un curent de aer shi care serveshte la determinarea inaltzimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. II. (In mitologia greaca) Fiintza fabuloasa cu aspect de femeie cu picioare shi aripi de pasare mai tarziu cu coada de peshte care prin cantecele ei ademenea pe corabieri in locuri primejdioase unde aceshtia ishi gaseau moartea. ♦ Fig. Femeie seducatoare. Din fr. sirène it. sirena lat. siren enis.

SIRÉNA sirene s. f. 1. Aparat (functzionind cu aburi cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate shi cu care se dau semnale in fabrici in navigatzie etc. Se aude un shuier ascutzit de sirena! sirena minei. DAVIDOGLU M. 15. Fabrica de la Brezoi... trezeshte ecoul muntzilor cu sirena ei. BOGZA C. O. 371. Uneori vintul de la mare aducea ecouri de fluiere shi sirene de la vapoarele care intrau in port. BART E. 44. ♦ Sunetul emis k semnal in fabrici in navigatzie etc. Devreme se trezeshte uzina in cartier. Cit de puternic striga in noua dimineatza De parcar vrea sirena sajunga pin’ la cer! VINTILA O. 20. 2. Aparat constind dintrun disc prevazut cu mai multe gauri prin care se sufla un curent de aer shi care serveshte la determinarea inaltzimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. 3. (In mitologia grecoromana) Fiintza fabuloasa jumatate femeie jumatate peshte care ademenea prin cintecele ei pe corabieri in locuri primejdioase unde ishi gaseau pieirea. In curind ma gasii iarashi fatzan fatza cu trii sirene albe shi vesele ce se improshca una pe alta cu apa. ALECSANDRI O. P. 267. Ascultind... [cintecul] te socotzi transportat... intro sfera locuita de sirene. NEGRUZZI S. I 75. ♦ Fig. Femeie seducatoare. Postelnicul fiind robit de aceasta sirena amagitoare nu putu sa reziste la teribilul asalt. FILIMON la CADE.

SIRÉNA s.f. I. (Mit.) Fiintza fabuloasa jumatate femeie shi jumatate peshte care ademenea prin cantecele ei pe corabieri in locuri primejdioase unde aceshtia ishi gaseau moartea. ♦ (Fig.) Femeie seducatoare. II. 1. Aparat emitzator de sunete de mare intensitate cu care se dau semnalele in fabrici in navigatzie etc. sau in cazuri de alarma. 2. Aparat folosit in laborator pentru masurarea inaltzimii sunetelor. [< fr. sirène it. sirena cf. lat. siren].

SIRÉNA s. f. I. 1. (mit.) fiintza fabuloasa cu cap de femeie shi trup de peshte sau de pasare care ademenea prin cantecele ei pe corabieri in locuri primejdioase unde aceshtia ishi gaseau moartea. 2. (fig.) femeie seducatoare. II. 1. aparat emitzator de sunete de mare intensitate cu care se dau semnalele in fabrici in navigatzie etc. sau in cazuri de alarma. 2. aparat in laborator pentru masurarea inaltzimii sunetelor. (< fr. sirène it. sirena lat. siren)

SIRÉNA¹ ~e f. 1) (in mitologia greaca) Fiintza fabuloasa cu cap shi corp de femeie cu picioare shi aripi de pasare iar mai tarziu cu coada de peshte care prin cantecele ei ademenea navigatorii in locuri periculoase unde aceshtia ishi gaseau moartea. 2) fig. Femeie care ademeneshte prin gratziile shi farmecul sau. /<fr. sirene lat. siren ~enis

SIRÉNA² ~e f. 1) Aparat care emite sunete puternice utilizat pentru semnalizari. 2) Sunet emis de un astfel de aparat. /<fr. sirene lat. siren ~enis

sirena f. 1. Mit. fiintza fabuloasa jumatate femeie shi jumatate peshte care ademenia pe corabieri prin dulceatza viersului ei shii prapadia de stancile marii: cu un cantec de sirena lumea ’ntinde lucii mreje EM.; 2. fig. femeie foarte seducatoare; 3. Zool. soiu de batracieni cu corpul lunguietz; 4. aparat in care aburul sau aerul comprimat produce un sunet grav ori shuierator: sirena serva k fluier de alarma pe corabii locomotive etc.

*sirena f pl. e (lat. sirena d. vgr. seirén). Mit. Pl. Nishte fiintze jumatate femeĭ jumatate peshtĭ care locuiaŭ pin insula Cáprea shi malu opus al Italiiĭ shi care pin dulceatza cinteculuĭ lor atrageaŭ corabieriĭ shiĭ faceaŭ sa naufragieze. Fig. Femeĭe foarte seducatoare. Zool. Un fel de batraciene. SHuĭeratoare cu abur la vapoare locomotive shi fabricĭ. Alt fel de shuĭeratoare care shuĭera cind sufla in ĭa shi care ridica saŭ scoboara tonu dupa rapegiunea cu care se invirteshte in ĭa o mica elice. Un aparat pin care se determina numaru vibratiunilor fiecaruĭ sunet: sirena a fost imaginata de fizicu Cagnard de la Tour († 1859).

sirina sf vz sirena

siréna s. f. g.d. art. sirénei; pl. siréne

siréna s. f. g.d. art. sirénei; pl. siréne

sirena (s. cu aer comprimat) aparat producator de sunet constituit din doua discuri coaxiale fiecare disc avand un numar de orificii echidistante shi egal departate pe axa comuna a discurilor iar axele orificiilor avand aceeashi inclinatzie in raport cu discurile dar in sensuri contrare. Unul dintre discuri este fix shi solidar cu o cutie in care se introduce un curent de aer iar al doilea disc este rotitor. Aerul comprimat trecand prin orificiile celor doua discuri antreneaza discul mobil datorita inclinarii diferite a orificiilor. Prin rotirea discului mobil curentul de aer este alternativ oprit shi lasat sa treaca in mediul ambiant suferind deci comprimari shi destinderi. Prin variatzia turatziei discului se modifica frecventza* sunetului; prin varierea debitului de aer se obtzine modificarea intensitatzii*. S. rudimentara a fost inventata de Seebec. Cagniard de La Tour a perfectzionato iar Doe Helmholtz shi R. König iau adus alte imbunatatziri. In laborator s. serveshte la determinarea inaltzimii (1) sunetului variind frecventza sunetului produs de s. pana cand acesta ajunge la unison* cu sunetul cercetat. Daca m este numarul de orificii ale discului rotitor shi n este turatzia acestui disc frecventza (in Hz) a sunetului emis este: f = mn. Datorita posibilitatzilor sale de variere a sunetului (intro scara mare de frecventze shi de intensitatzi) precum shi datorita efectelor de glissando* s. a fost integrata de catre Varèse in „instrumentarul” lucrarii sale Ionisation.