shmirghel sn [At: I. GOLESCU C. / V: (rar) sm~ (inv) zm~ / Pl: ? / E: ger Schmirgel] 1 (Glg) Roca metamorfica formata in cea mai mare parte dintro masa de granule (fine) de corindon alternand cu magnetit Si: (rar) emeri. 2 Material abraziv in stare de pulbere obtzinut din shmirghel (1) sau produs pe cale sintetica. 3 (SHis hartie de ~ hartie ~) Hartie acoperita cu shmirghel (2) folosita pentru curatzare sau lustruire in industria lemnului in lacatusherie etc.

SHMÍRGHEL s. n. Roca metamorfica formata in cea mai mare parte dintro masa cu granule fine de corindon; emeri. ♦ Material abraziv in stare de pulbere obtzinut prin pulverizare de emeri natural sau fabricat pe cale sintetica; (sens curent) hirtie acoperita cu un astfel de material folosita pentru a freca a curatza sau a lustrui unele obiecte.

SHMÍRGHEL s.n. Roca metamorfica formata in cea mai mare parte dintro masa de granule fine de corindon. ♦ (Tehn.) Material abraziv facut din praful obtzinut din roca descrisa mai sus; emeri. [Pl. le luri. / < germ. Schmirgel].

SHMÍRGHEL s. n. 1. roca metamorfica dintro masa de granule fine de corindon alternand cu magnetit abraziv. 2. hartie sau panza acoperita cu granule de shmirghel (1) pentru curatzirea sau lustruirea lemnului a metalului etc.; emeri. (< germ. Schmirgel)

SHMÍRGHEL n. 1) Roca metamorfica formata din granule fine de corindon intrebuintzata k abraziv. 2) Material abraziv pulverulent obtzinut din aceasta roca sau pe cale sintetica. 3) Hartie sau panza acoperita cu un astfel de material intrebuintzata in operatziile de shlefuire shi de curatzare a obiectelor de metal sau de lemn. /<germ. Schmirgel

shmírghel s. n.

shmírghel s. n.

SHMÍRGHEL s. (MIN. TEHN.) (rar) emeri (~ pentru lustruit.)

SHMIRGHEL s. (rar) emeri. (~ pentru lustruit.)