SHINÓR shinoare s. n. (Reg.) SHnur shiret; gaitan. Din magh. zsinor.

shinor sn [At: PO 274 / V: (reg) ji~ ~nior ~nur sn ~nura (Pl: ~ri) sf jun~^[1] (Pl: ~i) ~e (Pl: ~ri) sm / A shi: sin~ / Pl: ~oare / E: mg sinór sinyór (variante ale lui zsinór)] (Reg) 1 SHnur (1). 2 SHiret¹ (2).

SHINÓR shinoare s. n. (Reg.) SHnur shiret; gaitan. Din magh. zsinór.

SHINÓR shinoare s. n. (Regional) SHnur shiret gaitan. Pune clopote la boi... SHi le leaga bade draga Cu shinoare de cicoare Sa teaud din shezatoare Cu shinoare de matasa Sa teaud bade din casa. JARNÍKBIRSEANU D. 68. Pe la briu cu cingatori SHi pe cioareci cu shinor. id. ib. 102.

jinor sn vz shinor

shinior sn vz shinor

shinore sm vz shinor

shinur sn vz shinor

shinura² sf vz shinor

shinór (reg.) s. n. pl. shinoáre

shinór s. n. pl. shinoáre

SHINÓR s. v. brandenburg gaitan shiret shnur.

shinor s. v. BRANDENBURG. GAITAN. SHIRET. SHNUR.

shinór shinoruri (shinur jinor) s.n. (reg.) SHnur panglica sfoara shiret. „Fashie de piele policroma folosita la decorarea cojoacelor sau a chimirelor” (Stoica Pop 1984; Lapush). ♦ (top.) SHinorica ulitza prin mijlocul satului; „i lunga k un shnur” (Odobescu 1973). Din magh. zsinór (DEX) magh. sinór (MDA).

shinór uri (shinur jinor) s.n. SHnur panglica sfoara shiret. „Fashie de piele policroma folosita la decorarea cojoacelor sau a chimirelor” (Stoica Pop 1984; Lapush). SHinorica ulitza prin mijlocul satului; „i lunga k un shnur” (Odobescu 1973). Din germ. Schnur prin intermediul magh. zsinór (DER).