19 definitzii pentru shic (elegantza)
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SHIC1 s. n. Elegantza distinctzie bungust (in imbracaminte in atitudini). ◊ (Adjectival) O femeie shic. ◊ (Adverbial) Se imbraca shic. ♦ Lucru care amuza care are haz. Din fr. chic.
SHIC1 s. n. Elegantza distinctzie bungust (in imbracaminte in atitudini). ◊ (Adjectival) O femeie shic. ◊ (Adverbial) Se imbraca shic. ♦ Lucru care amuza care are haz. Din fr. chic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
shic1 [At: FILIMON O. II 183 / S shi: (rar) chic / E: fr chic] (Fam) 1 sni Elegantza (in imbracaminte in atitudini). 2 sni Bungust (in imbracaminte in atitudini). 3 sni Lucru amuzant. 4 sni Haz (17). 56 ain av (Care este) elegant. 78 ain av (Care este) cu gust (in imbracaminte in atitudini).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHIC1 s. n. (Frantzuzism) Elegantza distinctzie gust (in imbracaminte in modul de comportare). A facut din o legatura plina de shic un lucru neinsemnat. GHEREA ST. CR. I 279. Pe asta nam prea observato mi se pare insa k nu prea are shic. CONTEMPORANUL VII 484. ♦ Lucru care amuza care are haz. Nu lasa el doua mii de lei! Zi catzi lasa o mie tot e bine. Apoi nu. SHicul e sa lase doua. CARAGIALE M. 226.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHIC s.n. (Argotic) Elegantza distinctzie gust. ♦ Lucru care amuza. [< fr. chic].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SHIC I. s. n. elegantza distinctzie bun gust. ◊ lucru care amuza. II. adj. inv. elegant distins cu gust. (< fr. chic)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
SHIC1 n. 1) Elegantza dezinvolta bazata pe un gust ales. 2) Rafinament spiritual; lucru amuzant. /<fr. chic
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHIC2 adj. 1) Care vadeshte un gust rafinat; extrem de elegant. Rochie ~. 2) Care satisface gusturile unei persoane; in conformitate cu gusturile cuiva. O fata ~. /<fr. chic
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
shic n. fam. 1. elegantza: imbracat cu shic; 2. haz: glume cu shic (= fr. chic).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
2) *shic n. pl. urĭ (fr. chic d. germ. [ge]schick tzinuta atitudine). Elegantza in haĭne saŭ in mishcarĭ: a avea shic in imbracaminte. Haz: vorba cu shic.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!shic1 adj. invar. adv. (tzinute ~ a se imbraca ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
shic1 adj. invar.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
shic2 (elegantza) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
shic adj. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
shic (elegantza) s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SHIC adj. v. ales distins elegant fin rafinat select stilat subtil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHIC s. v. bungust distinctzie elegantza fluturash fluture paieta poleiala rafinament staniol.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
shic adj. v. ALES. DISTINS. ELEGANT. FIN. RAFINAT. SELECT. STILAT. SUBTIL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
shic s. v. BUNGUST. DISTINCTZIE. ELEGANTZA. FLUTURASH. FLUTURE. PAIETA. POLEIALA. RAFINAMENT. STANIOL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
shic s. n. 1. Distinctzie elegantza. 2. (Adj. invar.) Elegant. Fr. chic.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
shic, shicurisubstantiv neutru
- 1. Bungust (in imbracaminte in atitudini). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: bun-gust distinctzie elegantza
- A facut din o legatura plina de shic un lucru neinsemnat. GHEREA ST. CR. I 279. DLRLC
- Pe asta nam prea observato mi se pare insa k nu prea are shic. CONTEMPORANUL VII 484. DLRLC
- Se imbraca shic. DEX '09 DEX '98
-
- O femeie shic. DEX '09 DEX '98
-
- 1.2. Lucru care amuza care are haz. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Nu lasa el doua mii de lei! – Zi catzi lasa o mie tot e bine. – Apoi nu. SHicul e sa lase doua. CARAGIALE M. 226. DLRLC
-
-
etimologie:
- chic DEX '09 DEX '98 DN