12 definitzii pentru sfaramat (adj.)
din care- explicative (10)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
sfaramat2 ~a a [At: (a. 1654) GCR I 167/6 / V: (ivp) ~rm~ (inv) ~ram~ (reg) ~rmit / Pl: ~atzi ~e / E: sfarama] 1 (Mai ales d. obiecte) Care a fost prefacut (cu violentza) in bucatzi in partzi (foarte) mici distruganduse daramanduse imprashtiinduse etc. Si: faramitzat risipit2 strivit zdrobit (pop) faramat zdrumicat zobit (reg) storat zdrucit. 2 (Reg; d. boabele de pe shtiuletele de porumb) Dezghiocat2 (3). 3 (Rar; fig; d. senzatzii stari sentimente sau d. insushiri relatzii obstacole etc.) Distrus (5). 4 (Fig; d. oameni) Copleshit (de durere). 5 (D. fiintze mai ales d. oameni sau d. partzi ale corpului lor) Care a fost lovit puternic provocanduise distrugerea tzesuturilor traumatisme etc. Si: strivit turtit zdrobit (pop) stropshit zdrumicat zobit (irg) storcit strujit (inv) razbit (reg) zdrobolit zdrucinat. 6 (D. fiintze mai ales d. oameni sau d. partzi ale corpului lor) Care a fost deformat prin apasare prin strangere etc. capatand o forma plata shi provocanduise modificarea sau incetarea functziilor (vitale) Si: strivit turtit zdrobit (pop) stropshit zdrumicat zobit (irg) storcit strujit (inv) razbit (reg) zdrobolit zdrucinat. 7 (Asr; d. elemente de constructzie) Daramat2 (5). 8 (Rar; d. stanci sau d. forme de relief inalte) Prabushit. 9 (Rar; d. trupe sau d. formatzii de lupta) Infrant. 10 (Rar; pex; d. trupe sau d. formatzii de lupta) Exterminat2.
SFARAMÁT2 A sfaramatzi te adj. (Despre lucruri) Facut farame zdrobit faramitzat; fig. destramat spulberat. ♦ Fig. (Despre colectivitatzi) Nimicit zdrobit invins. [Var.: sfarmát a adj.] V. sfarama.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
SFARAMÁT2 A sfaramatzi te adj. (Despre lucruri) Facut farame zdrobit faramitzat; fig. destramat spulberat. ♦ Fig. (Despre colectivitatzi) Nimicit zdrobit invins. [Var.: sfarmát a adj.] V. sfarama.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SFARMÁT2 A adj. v. sfaramat2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SFARMÁT2 A adj. v. sfaramat2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
sfaramat ~a a vz sfaramat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfarmat ~a a vz sfaramat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfarmit ~a a vz sfaramat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SFARAMÁT2 A adj. v. sfarimat2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SFARIMÁT2 A sfarimatzi te adj. (SHi in forma sfarmat) Zdrobit. La cuib venind acum Sfarmat gasi ea cuibul Iar puii mortzi in drum. COSHBUC P. I 278. Ih! ce mai pietre sfarmate striga baiatul impiedicinduse de una. POPESCU B. II 86. Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? Ah! organeles sfarmate shi maestrul e nebun! EMINESCU O. I 158. Variante: sfarmát a sfaramát a adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SFARMÁT2 A adj. v. sfarimat2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SFARAMÁT adj. 1. zdrobit (pop.) zdrumicat zobit. (Pahare ~.) 2. zdrobit (pop.) spart. (O ceapa ~.) 3. zdrobit (prin Ban.) mlecit. (Stanci ~.) 4. faramitzat maruntzit. (Un aliment ~ in gura.) 5. maruntzit pisat zdrobit (reg.) pisazat (fam.) pisagit. (Sare ~.) 6. faramat zdrobit. (Cu capul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SFARIMAT adj. 1. zdrobit (pop.) zdrumicat zobit. (Pahare ~.) 2. zdrobit (pop.) spart. (O ceapa ~.) 3. zdrobit (prin Ban.) mlecit. (Stinci ~.) 4. maruntzit. (Un material solid ~.) 5. maruntzit pisat zdrobit (reg.) pisazat (fam.) pisagit. (Sare ~.) 6. farimat zdrobit. (Cu capul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sfaramat, sfaramataadjectiv
- 1. (Despre lucruri) Facut farame. DEX '09 DLRLCsinonime: faramitzat zdrobit
- La cuib venind acum Sfarmat gasi ea cuibul Iar puii mortzi in drum. COSHBUC P. I 278. DLRLC
- Ih! ce mai pietre sfarmate striga baiatul impiedicinduse de una. POPESCU B. II 86. DLRLC
- Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? Ah! organeles sfarmate shi maestrul e nebun! EMINESCU O. I 158. DLRLC
-
etimologie:
- sfarama DEX '09 DEX '98