SEDUCATÓR OÁRE seducatori oare adj. s. m. s. f. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care seduce incita captiveaza prin aspect prin fel de a fi etc.; (persoana) fermecatoare incantatoare. 2. S. m. Barbat care abuzeaza de bunacredintza a femeilor ademenindule shi seducandule cu promisiuni inshelatoare; ademenitor inshelator. Seduce + suf. ator.

seducator ~oare [At: NEGULICI / V: (inv) ~ct~ smf a ~ctoriu ~ctorie a / Pl: ~i ~oare / E: seduce + ator fr séducteur] 1 smf Persoana care atrage pe cineva prin vorbe sau gesturi magulitoare prin promisiuni mincinoase prin daruri etc. (determinandul sa gresheasca) Si: (asr) momitor (inv) aromitor balamut celuitor inceluitor prilastitor prilestetz. 2 smf Persoana care induce in eroare abuzand de bunacredintza a cuiva Si: amagitor inshelator aromitor balamut celuitor inceluitor prilastitor prilestetz. 3 smf (Spc) Persoana care abuzeaza de bunacredintza a cuiva prin promisiuni mincinoase facute in scopul de a obtzine acceptarea de a avea raporturi sexuale Si: ademenitor inshelator (inv) celuitor inceluitor. 4 sm (Jur) Barbat care comite infractziunea de a determina o minora prin promisiuni mincinoase de casatorie sa aiba raporturi sexuale cu el Si: corupator. 5 a (D. oameni sau d. actziunile manifestarile etc. lor) Care exercita o influentza covarshitoare Si: ademenitor atragator ispititor imbietor tentant. 6 a Care produce o impresie favorabila puternica o stare de bucurie de multzumire de satisfactzie de entuziasm etc. Si: captivant cuceritor fascinant fermecator incantator rapitor savuros sharmant (rar) fascinator subjugator (nob) seductiv.

SEDUCATÓR OÁRE seducatori oare adj. subst. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care seduce incita captiveaza prin aspect prin fel de a fi etc. (persoana) fermecatoare incantatoare. 2. S. m. Barbat care abuzeaza de buna credintza a femeilor ademenindule shi seducandule cu promisiuni inshelatoare; ademenitor inshelator. Seduce + suf. ator.

SEDUCATÓR² OÁRE seducatori oare adj. 1. Care seduce incinta captiveaza; fermecator incintator captivant. Se credea frumos seducator shishi dushmanea colegii din teatru. CAMIL PETRESCU O. II 109. Era baiat frumos vioi shi seducator la vorba. VLAHUTZA O. A. III 44. ◊ (Adverbial) Pe scena tinarul... vorbea seducator shi romantic. DUMITRIU. B. F. 162. 2. Care exercita o atractzie o tentatzie (vinovata); ademenitor ispititor. V. corupator.

SEDUCATÓR OÁRE adj. (adesea s.) Care seduce; fermecator incantator. ♦ Ademenitor; inshelator. [Cf. fr. séducteur].

SEDUCATÓR OÁRE I. adj. s. m. f. (cel) care seduce; fermecator; incantator sharmant. ◊ ademenitor; inshelator. II. s. m. barbat care savarsheshte o seductzie. (< seduce + ator)

SEDUCATÓR¹ ~oáre (~óri ~oáre) Care seduce; in stare sa seduca. /a seduce + suf. ~ator

seducator a. care seduce farmeca: maniere seducatoare. ║ m. cel ce seduce care induce in eroare.

*seducatór oáre adj. Care seduce: maniere seducatoare. Subst. Un seducator.

seductoriu ~ie a vz seducator

seducatór adj. m. s. m. pl. seducatóri; adj. f. s. f. sg. shi pl. seducatoáre

seducatór adj. m. s. m. pl. seducatóri; f. sg. shi pl. seducatoáre

SEDUCATÓR adj. s. 1. adj. v. incantator. 2. adj. v. ademenitor. 3. adj. atragator (pop. shi fam.) nurliu (pop. fig.) apetisant lipicios. (O femeie ~oare.) 4. s. adj. ademenitor amagitor inshelator (rar) momitor (inv.) balamut celuitor prilastitor prilestetz. (Un ~ de minore.)

SEDUCATOR adj. s. 1. adj. captivant cuceritor desfatator fascinant fermecator incintator rapitor (rar) subjugator (frantzuzism) sharmant (inv.) desfatat (fig.) delicios hipnotizant savuros. (Un spectacol ~.) 2. adj. ademenitor atragator ispititor imbietor tentant. (O perspectiva ~.) 3. adj. atragator (pop. shi fam.) nurliu (pop. fig.) lipicios. (O femeie ~.) 4. s. adj. ademenitor amagitor inshelator (rar) momitor (inv.) balamut celuitor prilastitor prilestetz. (Un ~ de profesie.)

Seducator ≠ repugnant repulsiv respingator scarbos