scârnăvie sf [At: CORESI, EV. 134 / V: (reg) schir~ / Pl: ~ii / E: scârnav + -ie] 1 (Îvp) Excremente (1). 2 (Pgn) Murdărie (1). 3 (Fig) Om, animal, fapt etc. respingător. 4 (Fig) Om josnic, demn de dispreț, care provoacă scârbă (5) (morală) Si: (rar) scârnăvenie, (reg) scârnăvitură. 5 (Fig) Însușirea de a fi scârnav (5) Vz infamie, mârșăvie, mișelie, josnicie, ticăloșie. 6 (Ccr) Om, lucru, fapt etc. josnic. 7 Faptă, purtare sau petrecere imorală Si: desfrâu, dezmăț, orgie. 8 (Înv; fig) Profanare. 9 (Reg; îf schirnăvie) Văicăreală.

SCÂRNĂVÍE ~i f. 1) Caracter scârnav. 2) fig. Ceea ce este scârnav. [G.-D. scârnăviei] /scârnav + suf. ~ie

scârnăvie f. murdărie.

schirnăvie sf vz scârnăvie

SCÎRNĂVÍE, scîrnăvii, s. f. 1. Lucru scîrnav; murdărie. Parcă-l stropește cu toate scîrnăviile. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 162. 2. (Adesea ca epitet, urmat de determinări introduse prin prep. «de») Om (mai rar lucru, faptă) fără valoare, de nimic, vrednic de dispreț. Scîrmă-te la ciorap, scîrnăvie, și pune restul, pînă la pol, în căldărușă...! STANCU, D. 359. Ce? O scîrnăvie de băiat... să-mi poroncească mie? SBIERA, P. 72. Mă rog, băbacă... crede, nu am scris o scîrnăvie și o carte ră. KOGĂLNICEANU, S. 101.

scîrnăvíe f. (d. scîrnav). Triv. Murdărie. Fig. Om păcătos, om vrednic de dispreț.

scârnăvíe s. f., art. scârnăvía, g.-d. art. scârnăvíei; pl. scârnăvíi, art. scârnăvíile

scârnăvíe s. f., art. scârnăvía, g.-d. art. scârnăvíei; pl. scârnăvíi, art. scârnăvíile

SCÂRNĂVÍE s. 1. v. scârboșenie. 2. v. lichea.

SCÂRNĂVÍE s. v. abjecție, desfrâu, dezmăț, excrement, fărădelege, fecale, imoralitate, impudoare, indecență, infamie, jeg, josnicie, mișelie, mârșăvie, murdărie, necurățenie, necuviință, nelegiuire, nemernicie, nerușinare, netrebnicie, obscenitate, orgie, pângărire, pornografie, profanare, scabrozitate, spurcare, ticăloșie, trivialitate, vulgaritate.

SCÎRNĂVIE s. 1. scîrboșenie, spurcăciune. (Ce e ~ asta?) 2. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, secătură, (pop. și fam.) cioflingar, (înv. și reg.) pujlău, (reg.) orbete, oșiștie, postoroncă, pujlă, (Mold.) nandralău, poghibală, (Transilv. și Maram.) techergheu, (înv.) ștrengar, (fam.) cutră, marțafoi, (fig.) căzătură, otreapă, zdreanță, (reg. fig.) loază, (arg.) sichimea. (Este o ~ omul acela.)

scîrnăvie s. v. ABJECȚIE. DESFRÎU. DEZMĂȚ. EXCREMENT. FĂRĂDELEGE. FECALE. IMORALITATE. IMPUDOARE. INDECENȚĂ. INFAMIE. JEG. JOSNICIE. MIȘELIE. MÎRȘĂVIE. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE. NECUVIINȚĂ. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NERUȘINARE. NETREBNICIE. OBSCENITATE. ORGIE. PÎNGĂRIRE. PORNOGRAFIE. PROFANARE. SCABROZITATE. SPURCARE. TICĂLOȘIE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.