sculare sf [At: PSALT. HUR. 117^r/25 / Pl: ~lari / E: scula] 1 Deshteptare din somn Si: trezire (1) sculat¹ (1). 2 Momentul trezirii din somn. 3 Insanatoshire. 4 (Inv) Inviere din mortzi Si: sculat¹ (2) (inv) sculatura (1). 5 Parasire a pozitziei orizontale (sau shezande) shi indreptare. 6 (Inv; fig) Revenire dintro situatzie (materiala sau morala) proasta Si: redresare refacere indreptare (ivr) sculator (4) (inv) sculatura (2). 7 (Ivr) Pornire (1). 8 (Ccr) Loc de pornire. 9 (Ivr; fig) Impotrivire. 10 Rasculare. 11 (Ivr) Pornire la razboi. 12 Mobilizare.

SCULÁRE sculari s. f. Actziunea de a (se) scula; fig. (invechit) rascoala revolta. Oshtirea imparatului fu silita a lasa pe turci doparte spre a ineca cu greu shi co lupta foarte lunga dreapta sculare a bietzilor tzarani. BALCESCU O. II 180.

sculare f. 1. actziunea de a (se) scula: sculare din mortzi inviere; 2. timpul cand cineva se scoala: la sculare. [V. sculà].

sculáre f. pl. arĭ. Actziunea de a sau de a te scula saŭ rascula. Timpu cind te scolĭ din somn: la sculare bem lapte. Sculare din mortzĭ inviere.

sculáre s. f. g.d. art. sculắrii; pl. sculắri

sculáre s. f. g.d. art. scularii; pl. sculari

SCULÁRE s. 1. v. trezire. 2. inviere (inv.) sculat sculatoare sculatura. (~ din mortzi.) 3. ridicare sculat. (~ de pe scaun.)

SCULÁRE s. v. indreptare infiripare insanatoshire intremare inzdravenire lecuire normalizare rascoala rasculare razmeritza razvratire rebeliune redresare refacere restabilire revolta ridicare tamaduire vindecare.

SCULARE s. 1. deshteptare sculat trezire. (~ din somn.) 2. inviere (inv.) sculat sculatoare sculatura. (~ din mortzi.) 3. ridicare sculat. (~ de pe scaun.)

sculare s. v. INDREPTARE. INFIRIPARE. INSANATOSHIRE. INTREMARE. INZDRAVENIRE. LECUIRE. NORMALIZARE. RASCOALA. RASCULARE. RAZMERITZA. RAZVRATIRE. REBELIUNE. REDRESARE. REFACERE. RESTABILIRE. REVOLTA. RIDICARE. TAMADUIRE. VINDECARE.

Sculare ≠ culcare