9 definiții pentru scufiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCUFÍȚĂ, scufițe, s. f. Diminutiv al lui scufă. – Scufă + suf. -iță.
SCUFÍȚĂ, scufițe, s. f. Diminutiv al lui scufă. – Scufă + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scufiță sf [At: DDRF / Pl: ~țe / E: scufă + -iță] 1-2 (Șhp) Scufie (1) (mică) Si: (îvr) scufioară (1-2), (reg) scufiuță (1-2). 3 (Hip) Scufie (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCUFÍȚĂ, scufițe, s. f. Diminutiv al lui scufă (1). De un sfert de ceas e în cerdac, cu scufița pe cap, cu ochelarii pe aripile nasului. BASSARABESCU, V. 35. ♦ Scufie mică pentru copiii sugaci. Fiecare oaspe... aruncă înăuntru bănișori sau parale, menite a se coase pe scufița copilului. MARIAN, NA. 254. Cu scutic de borangic, Cu scufița de bumbac, Iar în fundul scufiței Este-o piatră nestimată. PĂSCULESCU, L. P. 37.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scufíță f., pl. e (dim. d. scufie. Și ngr. skufitsa). Scufie mică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scufíță s. f., g.-d. art. scufíței; pl. scufíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scufíță s. f., g.-d. art. scufíței; pl. scufíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCUFÍȚĂ s. 1. v. bonețică. 2. v. tichie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCUFIȚĂ s. 1. bonetă, bonețică, scufie, (reg.) scufă, tichie, (Mold.) căiță, (Ban.) căpiță. (~ pentru sugaci.) 2. bonetă, căciuliță, scufă, tichie, (Transilv., Ban. și Bucov.) ceapsă. (Bunicul poartă ~ pe cap.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
scufiță, scufițe s. f. 1. cap. 2. prezervativ.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scufiță, scufițesubstantiv feminin
-
- De un sfert de ceas e în cerdac, cu scufița pe cap, cu ochelarii pe aripile nasului. BASSARABESCU, V. 35. DLRLC
- 1.1. Scufie mică pentru copiii sugaci. DLRLC
- Fiecare oaspe... aruncă înăuntru bănișori sau parale, menite a se coase pe scufița copilului. MARIAN, NA. 254. DLRLC
- Cu scutic de borangic, Cu scufița de bumbac, Iar în fundul scufiței Este-o piatră nestimată. PĂSCULESCU, L. P. 37. DLRLC
-
-
etimologie:
- Scufă + sufix -iță. DEX '98 DEX '09