SÁLBA salbe s. f. 1. Podoaba de purtat la gat alcatuita dintrunul sau din mai multe shiraguri de monede medalii pietre pretzioase sau margele. ◊ Expr. Salba dracului = persoana suparatoare de care nu potzi scapa; om rau necinstit ticalos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbamoale = arbust cu frunzele opuse lanceolate sau eliptice cu florile verzigalbui shi cu fructele capsule roshii (Evonymus latifolius); salbaraioasa = arbust inalt de 13 m cu flori mici brune care contzine gutaperca in scoartza radacinilor (Evonymus verrucosa). Lat. subalba.

salba² sf vz sihla^[1] corectata

salba³ sf vz solba

salba¹ sf [At: GCR I 222/13 / V: (reg) slal~ / Pl: ~be (pop) salbi / E: ml subalba] 1 (Udp „de”) Podoaba purtata (de femei) la gat sau rar pe frunte alcatuita din unul sau mai multe shiraguri de monede (de aur) pietre pretzioase margele etc. Si: (pop) zgarda. 2 (Pop; is) ~ba dracului Persoana suparatoare agasanta de care nu te potzi debarasa. 3 (Reg; ie) A lasa (pe cineva) in ~ba lui A lasa pe cineva asha cum este cu proastele lui obiceiuri. 4 (Fam; iae) A lasa (pe cineva) in banii lui. 5 (Reg) Bucata de catifea impodobita cu cusaturi de flori shi margele care o pun fetele k podoaba pe cap. 6 (Fig; udp „de”) Grup (restrans) de elemente de acelashi fel inshirate sau ashezate k o salba (1) shi constituind o unitate. 7 (Pan) Cuta a pielii de pe marginea inferioara a gatului la bovine shi la unele rase de ovine constituind adesea un caracter de rasa Si: fanon (2). 8 (Reg) Barbie (la oameni shi la unele animale). 9 (Reg) Politza¹. 10 (Ic) ~moale Arbust pana la 6 m cu frunze opuse lanceolate sau eliptice cu flori verzigalbui cu fructele capsule cu patru lobi de culoare roz care creshte prin paduri cranguri shi tufishuri. Si: vonicer (reg) caprifoi (11) clocutza (2) grujarca sanger (2) voinicar lemncainesc lemnulcainelui parastasulpopii pomitzadesanger (Evonymus europaeus). 11 (Reg; shic ~mare) Arbust inalt pana la 5 m cu frunze late opuse marunt dintzate cu flori verzui shi cu fructe capsule roshii cu patru lobi Si: (reg) lemncainesc verigar vonicer (Evonymus latifolius). 12 Arbust cu ramurile terminate prin cate un spin cu flori galbeneverzui shi cu fructe carnoase negre intrebuintzate in medicina pentru proprietatzile lor purgative Si: verigar (reg) crashci glodish patzachina (1) porumbel (15) lemnulcainelui parulciutei poamacainelui spinul cerbului vonicer (Rhamnus cathartica). 13 (Bot; ic) ~moale ~ba dracului Crushan (Rhamnus frangula). 14 (Bot; reg) Sapunele (7) (Aster novaeangliae). 15 (Bot; reg) Liliac (Syringa vulgaris). 16 (Reg; ic) ~raioasa (reg) ~moale Arbust inalt de 13 m cu frunze ovale sau alungite cu flori mici de culoare bruna shi cu fructe capsule cu patru lobi shi care contzine o specie de gutaperca in scoartza radacinilor Si: lemnraios (reg) cerceiibabei vonicer (Evonymus verrucosus). 17 (Bot; reg) Garbitza¹ (7) (Limodorum abortivum). 18 (Bot; reg) Secara (1) (Secale cereale). 19 (Reg) Funie cu care se leaga capatul din fatza al prajinii la carul de fan.

SÁLBA salbe s. f. 1. Podoaba de purtat la gat alcatuita dintrunul sau mai multe shiraguri de monede medalii pietre pretzioase sau margele. ◊ Expr. Salba dracului = persoana suparatoare de care nu potzi scapa; om rau necinstit ticalos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbamoale = arbust cu frunze opuse lanceolate sau eliptice cu florile verzigalbui shi cu fructele capsule roshii (Evonymus latifolius); salbaraioasa = arbust inalt de 13 m cu flori mici brune care contzine gutaperca in scoartza radacinilor (Evonymus verrucosa). Lat. subalba.

SÁLBA salbe shi salbi s. f. 1. Podoaba purtata la git de femei facuta din unul sau mai multe shiraguri de monede medalii margele sau pietre pretzioase. Jucinduse sa rupt salba de la gitul fetei shi a cazut in apa. GALACTION O. I 325. La ce serveshte salba shi scumpele margele? NEGRUZZI S. II 36. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind din ce este facut obiectul) Pe cucosh il purta in toate partzile dupa dinsul cu salba de aur la git. CREANGA P. 70. Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salba SHi parui deaur curge din racla la pamint. EMINESCU O. I 88. ◊ Fig. Sint shi expresiuni neaoshe romineshti de o originalitate pretzioasa care ar luci k nestemate intro frumoasa salba de versuri armonioase. ODOBESCU S. III 86. (Cu aluzie la forma de shirag a obiectului) Porumbeii salbaticitzi... zburau in salbe leganate shi albe. C. PETRESCU A. 467. De orizont sanina nori in salbe. CAZIMIR L. U. 42. O vise vise foi galbene tirzii Rupte din salba dragostei dintii. PAUNPINCIO P. 68. (Cu aluzie la valoarea obiectului) Anicutza romincutza Luceafarul satului Salba imparatului. ALECSANDRI P. P. 112. ◊ Expr. Salba dracului = om rau afurisit ticalos. Nepotul meu e chiar salba dracului. ALECSANDRI T. 772. 2. Compus: salbamoale = arbust cu tulpina de doi pina la cinci metri cu ramuri cilindrice cu frunze dintzate cu fructele capsule de culoare roshiepurpurie shi cu semintze de un roshudeschis (Evonymus latifolius). In Valea Motrului... salbamoale shi teii cresc amestecatzi cu falnici jugastri. ODOBESCU S. I 147.

SÁLBA ~e f. 1) Podoaba (de margele de pietre scumpe etc.) purtata la gat; colier; colan. ◊ ~moale arbust inalt cu flori verzui cu fructe capsule de culoare roshie din al carui lemn se obtzine un carbune fin folosit in pictura. 2) (la bovine shi la unele ovine) Cuta a pielii ce se formeaza pe partea de jos a gatului; fanon. [G.D. salbei] /<lat. subalba

salba f. 1. shireag de margele sau de pietre scumpe ce femeile poarta la gat in special monedele de aur inshirate ce tzaranca poarta la costumul ei: o salba de galbeni de margaritare; fam. salba dracului nepot; 2. gusha boului; 3. Bot. salbamoale planta ce creshte prin paduri shi tufishuri lemnui calcinat se intrebuintzeaza la fabricarea creioanelor de desen. (Evonymus europaeus). [Lat. EX ALBA (medieval ALBA margea)].

2) sálba f. pl. e shi salbĭ (cp. cu lat. salvia salvie orĭ cu silva padure). Salba moale un copacel (V. patzachina). Alt copacel (evónymus latifólius) cu varietatea numita vonicer (evónymus europaeus orĭ vulgaris).

1) sálba f. pl. e shi salbĭ (dupa uniĭ d. mlat. alba margica cu un ex pus inainte dupa altziĭ d. silva adica „multzime de margele” dupa cum shi copaciĭ is o multzime ceĭa ce fonetic shi chiar semantic e plauzibil). Obĭecte de ornament (margele scoĭcĭ shi maĭ ales banĭ) inshirate pe un fir saŭ pe un lantzishor shi purtate de femeĭ la git. Fig. Iron. Salba draculuĭ nepot (care aspira la moshtenirea unchiuluĭ). V. left shi colier.

sálba (podoaba) s. f. g.d. art. sálbei; pl. sálbe

sálba s. f. g.d. art. sálbei; pl. sálbe

salba pl. salbe

salba be.

SÁLBA s. 1. (prin Transilv.) baier. (O ~ de galbeni.) 2. colan colier shirag (inv. shi pop.) gherdan (inv.) zgarda. (O ~ de pietre scumpe.) 3. (ANAT.) fanon. (~ la gatul bovinelor.) 4. (BOT.) salbamoale = a) (Evonymus europaea) vonicer (reg.) caprifoi clocutza grujarca sanger voinicar lemncainesc lemnulcainelui parastasulpopii pomitzadesanger; b) (Evonymus latifolius) (reg.) verigar vonicer lemncainesc; c) (Rhamnus cathartica) verigar parulciutei (reg.) crasici crushan gladish patzachina porumbel vonicer lemncainesc lemnraios lemnulcainelui poamacainelui spinalb spinelecerbului; salbaraioasa (Evonymus verrucosa) = lemnraios (reg.) vonicer cerceiibabei (pl.).

SÁLBA s. v. garbitza policioara politza secara.

SALBA s. 1. (prin Transilv.) baier. (O ~ de galbeni.) 2. colan colier shirag (inv. shi pop.) gherdan (inv.) zgarda. (O ~ de pietre scumpe.) 3. (ANAT.) fanon. (~ la gitul bovinelor.) 4. (BOT.) salbamoale = a) (Evonymus europaea) vonicer (reg.) caprifoi clocutza grujarca singer voinicar lemnciinesc lemnulciinelui parastasulpopii pomitzadesinger; b) (Evonymus latifolius) (reg.) verigar vonicer lemnciinesc; c) (Rhamnus cathartica) verigar parulciutei (reg.) crasici crushin gladish patzachina porumbel vonicer lemncinesc lemnriios lemnulciinelui poamaciinelui spinalb spinelecerbului; salbariioasa (Evonymus verrucosa) = lemnriios (reg.) vonicer cerceiibabei (pl.).

salba s. v. GIRBITZA. POLICIOARA. POLITZA. SECARA.

sálba (sálbe) s. f. 1. Colier colan. 2. (Trans.) Panglica impodobita de pus pe cap. 3. Salbamoale s. f. (caprifoi Evonymus pratensis). Origine incerta. Prezentza lui salbamoale care nu se poate explica prin primele doua sensuri arata k trebuie sa se porneasca de la salba „salvie” al carui sens nu a fost dovedit fiind inlocuit de salvie v. aici. In acest caz este vorba de lat. salvia (Pushcariu 1498; REW 7558) cf. alb. šabi it. cat. sp. salvia fr. sauge port. salva (forma port. pare sa indice k se poate presupune un lat. *salva). Schimbarea semantica deloc ushoara a fost explicata de Cihac II 324 pornind de la faptul k tzarancile obishnuiau sa faca salbe din caprifoi shi salbadracului totushi Cihac ishi pornea explicatzia de la etimonul pol. szalba „luminarica” ceea ce nu e sigur. Cu atit mai putzin der. din lat. subalba (Candrea Éléments 3; Candrea; cf. in contra Densusianu GS VI 364); din lat. salva < salvāre fiind vorba la inceput de un talisman (Tiktin); sau din lat. med. *exalba „margica” (Scriban). Din rom. provin rut. salba (Candrea Elemente 402) sas. salbê shi probabil pol. szalba pomenit mai sus.

SÁLBA (lat. subalba) s. f. 1. Podoaba care se poarta la gat alcatuita dintrunul sau mai multe shiraguri de monede medalii margele etc. S. au cunoscut o larga raspandire in Romania inca din sec. 1617. Cele mai vechi sunt s. facute din monede de aur shi argint gaurite shi inshirate pe atza. Mai tarziu au fost inshirate sau montate pe lantzishoare betitze fashii de catifea shi combinate cu margele colorate sau alte piese metalice. 2. (ZOOT.) Fanon (2). 3. (BOT.) Salbamoale = arbust din familia Celastracee inalt pana la 6 m cu frunze opuse lanceolate sau eliptice cu flori verzigalbui shi cu fructe capsule roshii cu patru lobi (Evonymus europaea); voniceriu. Raspandit in Europa este mai putzin pretentzios la sol shi clima. Din lemn se prepara un carbune fin folosit la desen. ◊ Salbaraioasa = arbust inalt de 13 m cu frunze ovate sau eliptice. cu flori mici de culoare bruna shi cu fructe capsule cu patru lobi (Evonymus verrucosa). Ramurile prezinta mici verucozitatzi brunenegricioase caracter care o diferentziaza de specia precedenta shi care explica numele plantei. Scoartza radacinilor contzine 918% gutaperca. Creshte spontan in padurile din reg. de campie shi coline.

EUONYMUS L. SALBE fam. Celastraceae. Gen originar din America Asia Europa Madagascar Australia cca 170 specii arbushti erectzi mai rar agatzatori sau tiritori ori arbori de talie mica. Frunze opuse simple scurtpetziolate persistente sau caduce. Flori mici albeverzui complete pe tip 4 sau 5 (ovar semiinferior cu 45 loji fiecare loja cu 12 ovule nesemnificative) dispuse in cime. Fruct capsula cu 45 loji de regula lobata rareori aripata se deschide in 45 valve lasind liber sa cada semintzele invelite intrun arii portocaliu (Pl. 32 fig. 189).

Euonymus europaeus L. « Voniceriu Salba moale ». Specie care infloreshte primavaravara. Flori diametrul de cca 15 cm verzigalbui (pe tip 4) grupate cite cca 8 in cime terminale pe peduncule axilare. Peduncul gros cca 15 cm lungime. Fructe capsule roshii toamna cu 4 muchii obtuze nearipate semintze albicioase inconjurate de un arii portocaliu. Frunze caduce opuse 411 cm lungime ovateliptice denticulate glabre scurtpetziolate (petziol de cca 2 cm lungime) cu capetele ingustate pe partea inferioara glauce. Arbust cca 7 m inaltzime port erect ramuri unghiulare netede obishnuit verzi. Scoartza cenushie cu linii longitudinale de culoare deschisa shi pete rare albicioase. Tulpina ramificata.

salba salbe s. f. (intl.) cazier judiciar antecedente penale.

a avea academie / acioala / activ / capital / catastif / cearshaf / jurnal / lista / patalama / salba expr. a avea multe condamnari penale a avea un cazier bogat