opțiuni
  • info

9 definiții pentru sădire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂDÍRE, sădiri, s. f. Acțiunea de a sădi și rezultatul ei; sădit. – V. sădi.

SĂDÍRE, sădiri, s. f. Acțiunea de a sădi și rezultatul ei; sădit. – V. sădi.

sădire sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ri / E: sădi] 1 Înfigere cu rădăcinile în pământ la locul definitiv, pentru a se dezvolta Si: răsădire, sădit (1), (înv) sădiș (1). 2 Acoperire cu răsaduri, puieți Si: plantare, sădit1 (2), (înv) sădiș (2). 3 (Pan) Educare (1). 4 (Înv; ccr; mpl) Plantă sădită. 5 (Înv; ccr; pex) Plantație. 6 (Rar) Semănare (1). 7 (Înv; ccr; pgn) Semănătură (2). 8 (Înv) Populare. 9 (Înv) Statornicire (1). 10 (Înv) Localizare. 11 (Îrg) Întemeiere.

SĂDÍRE, sădiri, s. f. Acțiunea de a sădi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sădíre s. f., g.-d. art. sădírii; pl. sădíri

sădíre s. f., g.-d. art. sădírii; pl. sădíri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂDÍRE s. v. plantare.

SĂDÍRE s. v. plantație.

SĂDIRE s. plantare, plantat, punere, pus, răsădire, răsădit, sădit, transplantare, (rar) transplantație, (pop.) presădire, (înv.) plantație. (~ puieților.)

sădire s. v. PLANTAȚIE.

Intrare: sădire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sădire
  • sădirea
plural
  • sădiri
  • sădirile
genitiv-dativ singular
  • sădiri
  • sădirii
plural
  • sădiri
  • sădirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sădire, sădirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi sădi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.