9 definiții pentru sădit (s.n.)

Explicative DEX

SĂDÍT s. n. Sădire. – V. sădi.

SĂDÍT s. n. Sădire. – V. sădi.

sădit1 sn [At: VISSARION, B. 32 / E: sădi] 1-2 Sădire (1-2). 3 (Îrg) Butășire (1).

SĂDÍT s. n. Faptul de a sădi; sădire.

Ortografice DOOM

sădít s. n.

sădit s. n.

Relaționale

SĂDÍT s. v. plantare.

SĂDÍT s. v. butășire, butășit.

SĂDIT s. plantare, plantat, punere, pus, răsădire, răsădit, sădire, transplantare, (rar) transplantație, (pop.) presădire, (înv.) plantație. (~ puieților.)

sădit s. v. BUTĂȘIRE.

Intrare: sădit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sădit
  • săditul
  • săditu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sădit
  • săditului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săditsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi sădi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.