8 definiții pentru răbufneală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂBUFNEÁLĂ, răbufneli, s. f. Răbufnire. ♦ Suflu puternic; izbucnire. – Răbufni + suf. -eală.

RĂBUFNEÁLĂ, răbufneli, s. f. Răbufnire. ♦ Suflu puternic; izbucnire. – Răbufni + suf. -eală.

răbufnea sf [At: LB / V: (reg) ~une~, răzbufn~, răzbugn~, răzbun~, rebuvn~ / Pl: ~eli / E: răbufni + -eală] 1 Zgomot surd și puternic Si: bufnitură, răbufnire (1). 2 Suflu puternic (de vânt), însoțit de un zgomot surd. 3 (Fig) Manifestare violentă a unui sentiment Si: izbucnire. 4 (Reg) Fermentație (1). 5 (Reg; îf răbuneală) Caimac (1) pe lapte. 6 (Reg) Boală a oilor caracterizată prin umflarea ugerului.

RĂBUFNEÁLĂ, răbufneli, s. f. 1. Zgomot surd și puternic; răbufnire. V. bufnitură. Se adăugau trilurile de flaut, răbufneala țoalelor scuturate, patefonul domnișoarei Sonia. C. PETRESCU, C. V. 49. 2. Suflu puternic; țîșnire, izbucnire. Răbufneala vîntului smulge flacăra opaițului, trîntește ușa la loc în încuietoare. C. PETRESCU, S. 58.

răbufneálă f., pl. elĭ. Bufnitură violentă, izbitură de vînt: răbufnelile crivățuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răbufneálă s. f., g.-d. art. răbufnélii; pl. răbufnéli

răbufneálă s. f., g.-d. art. răbufnélii; pl. răbufnéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂBUFNEÁLĂ s. izbucnire, răbufnire, (rar) răbufnitură. (A avut o ~ nervoasă.)

RĂBUFNEA s. răbufnire, (rar) răbufnitură. (A avut o ~ de indignare.)

Intrare: răbufneală
răbufneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răbufnea
  • răbufneala
plural
  • răbufneli
  • răbufnelile
genitiv-dativ singular
  • răbufneli
  • răbufnelii
plural
  • răbufneli
  • răbufnelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răbufnea, răbufnelisubstantiv feminin

  • 1. Zgomot surd și puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se adăugau trilurile de flaut, răbufneala țoalelor scuturate, patefonul domnișoarei Sonia. C. PETRESCU, C. V. 49. DLRLC
    • 1.1. Suflu puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Răbufneala vîntului smulge flacăra opaițului, trîntește ușa la loc în încuietoare. C. PETRESCU, S. 58. DLRLC
etimologie:
  • Răbufni + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.