opțiuni
  • info

12 definiții pentru rumeguș

din care

Explicative DEX

RUMEGÚȘ s. n. (Colectiv) Deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul; rumegătură (2). – Rumega + suf. -uș.

RUMEGÚȘ s. n. (Colectiv) Deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul; rumegătură (2). – Rumega + suf. -uș.

rumeguș sn [At: PAMFILE, I. C. 125 / V: (reg) ~măg~, ~mig~, rugumoș, rugumuș / Pl: ? / E: rumega + -uș] 1 (Csc) Particule mici de lemn asemănătoare tărâțelor, rezultate la tăierea lemnului, de obicei cu ferăstrăul Si: (reg) rumegătoare, rumegătură (3) rugumașcă, (Mun) ranț, (rar) omețită. 2 (Reg) Stomac (1).

RUMEGÚȘ s. n. (Cu sens colectiv) Particule mici de lemn, asemănătoare cu tărîțele, produse prin tăierea lemnului cu ferăstrăul; rumegătură (2). Pentru ocrotirea peștelui este oprit:... aruncarea în apă a rumegușului de lemn sau a gunoaielor. B. O. 1953, 39.

RUMEGÚȘ n. Deșeuri de lemn, provenite din tăierea acestuia cu ferăstrăul. /a rumega + suf. ~uș

rumegúș n., pl. urĭ. Sud. Rumegătură. – Și -ăguș (est).

Ortografice DOOM

rumegúș s. n.

rumegúș s. n.

Relaționale

RUMEGÚȘ s. rumegătură, (reg.) rugumașcă, rumegătoare, tărâțar, tărâță, (prin Munt.) ranț, (prin Transilv.) scamă. (~ de lemn.)

RUMEGÚȘ s. v. stomac.

RUMEGUȘ s. rumegătură, (reg.) rugumașcă, rumegătoare, tărîțar, tărîță, (prin Munt.) ranț, (prin Transilv.) scamă. (~ de lemn.)

rumeguș s. v. STOMAC.

Argou

rumeguș, rumegușuri s. n. (intl.) individ de cea mai joasă speță.

Intrare: rumeguș
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rumeguș
  • rumegușul
  • rumegușu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • rumeguș
  • rumegușului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rumegușsubstantiv neutru

  • 1. (cu sens) colectiv Deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul; rumegătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rumegătură
    • format_quote Pentru ocrotirea peștelui este oprit:... aruncarea în apă a rumegușului de lemn sau a gunoaielor. B. O. 1953, 39. DLRLC
etimologie:
  • Rumega + sufix -uș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.