rotativ ~a [At: BARCIANU / Pl: ~e / E: fr rotatif] 1 a (D. mishcari) Circular (1). 3 a smf (Sistem tehnic) care poate efectua rotatzii (1). 45 sf a (SHis presa ~a) Instalatzie pentru imprimarea ziarelor shi a publicatziilor de mare tiraj functzionand prin rotirea a doi cilindri cu suprafetzele in contact unul k suport al clisheului celalalt k organ de presiune.

ROTATÍV A rotativi e adj. 1. (Despre mishcare) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice) Care poate efectua a mishcare de rotatzie (shi functzioneaza datorita acestei mishcari); care are partzi importante putind efectua o mishcare de rotatzie. Scaun rotativ. Cuptor rotativ. ▭ In dreapta la o mashina rotativa freza de metal colorat se incolaceau schije aurii arzind in toate culorile curcubeului. V. ROM. decembrie 1950 157. ◊ Presa rotativa (shi mai des substantivat f.) = presa de imprimat care functzioneaza prin rotatzia a doi cilindri ale caror suprafetze sint in contact unul servind k suport al clisheului iar celalalt k organ de presiune; se foloseshte la imprimatul ziarelor shi al altor publicatzii de mare tiraj. Acum rotativele scuipa muntzi de ziare. BOGZA A. I. 251. Se imbrinceau... sa inshface foile umede scoase atunci din rotativa. PAS Z. I 166. Foile nepaginate zburau pe masura ce erau scrise in subsolul unde rotativa intzepenise. C. PETRESCU C. V. 342.

ROTATÍV A adj. 1. (Despre mishcari) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice) Care poate face o mishcare de rotatzie; rotant. ♦ Motor rotativ = motor cu cilindrii rotativi patentat de unele fabrici de automobile. ♦ Presa rotativa (shi s.f. ) = presa de imprimat la care suportul clisheului shi organul de presiune sunt cilindrice. [Cf. fr. rotatif engl. rotative it. rotativo].

ROTATÍV A adj. 1. (despre mishcari) circular. 2. (despre sisteme tehnice) care poate face o mishcare de rotatzie. ♦ motor ~ = motor cu cilindri rotativi patentat de unele fabrici de automobile. ◊ (s. f.) presa de imprimat la care suportul clisheului shi organul de presiune sunt cilindrice. (< fr. rotatif)

ROTATÍV ~a (~i ~e) 1) (despre piese sisteme tehnice etc.) Care are proprietatea de a se roti; care face mishcari de rotatzie. Ciur ~. 2) (despre mishcari) Care descrie un cerc; circular. /<fr. rotatif

rotativ a. care lucreaza invartinduse: mashina rotativa.

*rotatív a adj. (d. lat. rotatus rotat). Care lucreaza invirtinduse vorbind de un fel de mashinĭ tipografice inventate de Marinoni. S. f. Mashina rotativa.

rotatív adj. m. pl. rotatívi; f. rotatíva pl. rotatíve

rotatív adj. m. pl. rotatívi; f. sg. rotatíva pl. rotatíve

ROTATÍV adj. v. circular.

ROTATIV adj. circular. (Mishcare ~ a unui cilindru.)

ROTATÍV A (< fr.) adj. 1. (Despre mishcari) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice sau despre elemente ale acestora) Care poate efectua o mishcare de rotatzie partziala; care are partzi rotitoare. ♦ (Substantivat f.) Mashina de inalta productivitate pentru tiparirea publicatziilor de tiraj mare la care forma de imprimare shi suprafatza de presare (printre care trece hartia) sunt cilindrice; exista r. pentru hartie in coli shi r. pentru hartie in bobine.