CIRCULÁR A circulari e adj. s. f. 1. Adj. In forma de cerc; care descrie un cerc. ◊ Fierastrau circular (shi substantivat n.) = fierastrau mecanic cu panza in forma unui disc dintzat care taie invartinduse in jurul propriului ax. ♦ (Adverbial) De jurimprejur. 2. Adj. s. f. (Dispozitzie directiva ordin de serviciu) care a fost trimis in scris de un organ administrativ unei organizatzii sau unor angajatzi aflatzi in subordinea sa. Din fr. circulaire.

circular ~a [At: GHICA S. 536 / V: ~a (reg) cerculariu (inv) ~iu ~ie / Pl: ~i ~e / E: ns cf fr circulaire] 1 a Care are forma unui cerc. 2 a Care descrie un cerc. 3 av De jur imprejur. 45 snf a (Dispozitzie directiva ordin de serviciu) care a fost trimis in scris pentru a fi aplicat de cei in subordine. 67 sn a (SHis ferastrau ~) (Ferastrau mecanic cu panza in forma unui disc zimtzat) care taie prin invartire in jurul propriului ax. 8 a (Inv; is) Aparat ~ Aparat circulator (3).

CIRCULÁR A circulari e adj. s. f. 1. Adj. In forma de cerc; care descrie un cerc. ◊ Ferastrau circular (shi substantivat n.) = ferastrau mecanic cu panza in forma unui disc dintzat care taie invartinduse in jurul propriului ax. ♦ (Adverbial) De jur imprejur. 2. Adj. s. f. (Dispozitzie directiva ordin de serviciu) care a fost trimis in scris pentru a fi aplicat de cei in subordine. Din fr. circulaire.

CIRCULÁR A circulari e adj. 1. In forma de cerc descriind un cerc. Steriu ishi shterse cu o mishcare circulara sudoarea de pe chelia rotunda. C. PETRESCU V. 25. De la semicercul portului porneshte in sus... o multzime de strade dea curmezishul stradelor circulare paralele cu cheiul. GHICA S. 536. Ferastrau circular (shi substantivat n.) = ferastrau in forma unui disc dintzat care taie invirtinduse in jurul axei sale. ♦ (Adverbial) De jur imprejur; roata. Mushat privi circular prin sticla monoclului. C. PETRESCU C. V. 199. 2. (Despre o dispozitzie un ordin etc.) Trimis k directiva in mod simultan la mai multe institutzii sau persoane. Ordin circular.

CIRCULÁR A adj. 1. In forma de cerc care descrie un cerc. ♦ (Adv.) De jur imprejur. 2. (shi s.f.) (Ordin dispozitzie) care se transmite in aceeashi forma la mai multe institutzii persoane etc. // s.n. 1. Ferastrau in forma de disc care taie prin invartire in jurul propriei sale axe. 2. (Teatru) Fundal care acopera peretele din fundul scenei. [Cf. fr. circulaire lat. circularis].

CIRCULÁR A I. adj. in forma de cerc; care descrie un cerc. ◊ (adv.) de jur imprejur. II. s. f. ordin dispozitzie care se transmite in aceeashi forma la mai multe institutzii persoane etc. III. s. n. 1. ferastrau in forma de disc. 2. (teatru) fundal care acopera peretele din fundul scenei. (< fr. circulaire lat. circularis)

CIRCULÁR ~a (~i ~e) 1) Care are forma de cerc sau a unei sfere. Un spatziu ~. 2) (despre mishcari) Care descrie un cerc; giratoriu; rotativ. Corpul descrie o mishcare ~a. /<fr. circulaire lat. circularis

circular a. 1. care are forma unui cerc; 2. care descrie un cerc: mishcare circulara.

*circulár a adj. (lat. circularis d. circulus cerc). In forma de cerc: mishcare circulara ferastraŭ circular. S. f. pl. e shi fals arĭ. Scrisoare cu acelashĭ cuprins adresata maĭ multora. Adv. A te mishca circular. Fals o circulare (considerat k s. f. de la a circula).

tzircular^[1] ~a a sn vz circular

circulár¹ adj. m. pl. circulári; f. circulára pl. circuláre

circulár adj. m. pl. circulári; f. sg. circulára pl. circuláre

circular.

CIRCULÁR adj. adv. 1. adj. rotund (rar) rond (pop.) rotilat rotocol (reg.) rotocolit. (Un spatziu ~.) 2. adj. rotund (livr.) orbicular. (Corpul descrie in spatziu o traiectorie ~.) 3. adj. rotativ. (Mishcare ~ a unui cilindru.) 4. adj. v. giratoriu. 5. adj. v. rotat. (Zbor ~ al unei pasari.) 6. adv. v. roata.

CIRCULAR adj. adv. 1. adj. rotund (rar) rond (pop.) rotilat rotocol (reg.) rotocolit. (Un spatziu ~.) 2. adj. rotund (livr.) orbicular. (Corpul descrie in spatziu o linie ~.) 3. adj. rotativ. (Mishcare ~ a unui cilindru.) 4. adj. giratoriu. (Sens ~ in circulatzie.) 5. adj. rotat. (Zbor ~ al unei pasari.) 6. adv. roata. (Priveshte ~.)