RÓBOTA s. f. 1. (In Evul Mediu) Obligatzie in munca a iobagilor shi jelerilor din Transilvania catre stapanul feudal; (mai tarziu) munca care o prestau (de cateva ori pe saptamana) tzaranii saraci din TZarile Romane in folosul boierilor; claca boieresc. 2. Munca activitate neintrerupta (shi grea). [Acc. shi: robóta. Var.: (inv.) róbot s. n.] Din sl. robota.

robota¹ sf [At: SHINCAI HR. III 187/29 / V: robot (A shi: robot) sn (reg) ~buda / A shi: robota / Pl: ~te / E: vsl ровота] 1 Munca obligatorie care o prestau clacashii (iobagii) in folosul stapanului Si: claca (1). 2 Munca gratuita pentru efectuarea unor lucrari (de interes obshtesc) Si: prestatzie. 3 Munca (grea) Si: truda.

robota² sf [At: TDRG / A: nct / Pl: ~te / E: nct] (Mold) Ferment (1).

RÓBOTA s. f. 1. (In evul mediu) Obligatzie in munca a iobagilor shi jelerilor din Transilvania catre stapanul feudal; (mai tarziu) munca care o prestau (de cateva ori pe saptamana) tzaranii saraci din tzarile romane in folosul boierilor; claca boieresc. 2. Munca activitate neintrerupta (shi grea). [Acc. shi: robóta. Var.: (inv.) róbot s. n.] Din sl. robota.

RÓBOTA s. f. (SHi in forma robot) 1. Munca care o prestau altadata tzaranii in folosul moshierilor; claca. Impartzeala saptaminii: patru zile de robot (adica de claca); a cincea la pescarit; a shasea la vinatoare. ODOBESCU S. III 530. 2. (Astazi) Munca activitate; roboteala. [Miinile] noastre sint invatzate cu robotul. C. PETRESCU A. R. 54. Nesfirshit i sa parut ceasul cit a mai stat pe prispa de lut a lui TZigau privind robotul potolit al Rusandei. POPA V. 285. Barbatul (era) toata ziua cu robota prin lan sau prin tirg shi nevasta facea cei placea acasa. La TDRG. Accentuat shi: (Transilv.) robóta. Varianta: róbot (accentuat shi robót) s. n.

ROBÓTA f. 1) (in tzarile romane) Munca care o prestau tzaranii saraci in folosul boierilor. 2) Munca neintrerupta shi grea. /<sl. robota

robota f. Tr. claca. [Serb. ROBOTA corvada].

róbota f. pl. e (vsl. bg. rabota sirb. rabota robota rus. rabóta rut. pol. ceh. ro ruda cu germ. arbeit munca; ung. robot rabot. V. horbota). Trans. Claca corvada munca sherbuluĭ pe moshia boĭeruluĭ odinioara. Mold. Fam. Munca. Rar (dupa pol.). Ferment tzaĭk.

robot² sn vz robota¹

RÓBOT¹ s. n. v. robota.

!robota (inv.) s. f. g.d. art. robotei

!róbota/robóta (inv.) s. f. g.d. art. róbotei/robótei

robóta s. f.

ROBÓTA s. v. claca. (K forma a rentei feudale ~ din Transilvania se numea „claca” in TZara Romaneasca shi „boieresc” in Moldova.)

ROBOTA s. (IST.) boieresc claca. (K forma a rentei feudale ~ din Transilvania se numea claca in TZara Romaneasca shi boieresc in Moldova.)