12 definitzii pentru rigorism

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RIGORÍSM s. n. 1. Conceptzie etica care nu admite actziuni indiferente in domeniul moralei shi sustzine k numai actziunile ce se intemeiaza pe respectul legii morale au valoare morala. 2. Severitate extrema in stabilirea in interpretarea sau in aplicarea normelor morale sau p. gener. a altor norme. Din fr. rigorisme.

rigorism sn [At: I. GOLESCU C. / S shi: ~izm / Pl: ~e / E: fr rigorisme] 1 Conceptzie etica promovata de Kant ce opune in mod rigid normele morale necesitatzilor fizice shi spirituale ale omului. 2 Severitate extrema in stabilirea in interpretarea sau in aplicarea normelor morale (sau a altor norme) Si: austeritate (2).

RIGORÍSM s. n. 1. Conceptzie etica ce opune in mod rigid normele morale necesitatzilor fizice shi spirituale ale omului. 2. Severitate extrema in stabilirea in interpretarea sau in aplicarea normelor morale sau p. gener. a altor norme. Din fr. rigorisme.

RIGORÍSM s.n. 1. Conceptzie etica promovata de Kant care opune in mod rigid normele morale necesitatzilor fizice shi spirituale. 2. Morala severa; austeritate. 3. Calitatea a ceea ce este riguros; metoda de mare finetze shi exactitate. [Cf. fr. rigorisme].

RIGORÍSM s. n. 1. conceptzie etica promovata de Kant care opune in mod rigid normele morale necesitatzilor fizice shi spirituale. 2. severitate excesiva in respectarea normelor morale; morala severa; austeritate. 3. calitatea a ceea ce este riguros; metoda de mare finetze shi exactitate. (< fr. rigorisme)

RIGORÍSM ~e n. 1) Conceptzie care promoveaza respectarea riguroasa a unor principii respingand orice compromis; severitate extrema. 2) Comportare foarte cumpatata; moderatzie. /<fr. rigorisme

*rigorízm n. pl. e (d. rigoare; fr. isme). Mare austeritate morala foarte austera: rigorizmu puritanilor.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RIGORÍSM s. 1. v. sobrietate. 2. v. conformism.

RIGORISM s. 1. austeritate gravitate severitate sobrietate (rar) asprime. (~ liniilor unei constructzii.) 2. conformism. (Un ~ excesiv al cuiva.)

Intrare: rigorism
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rigorism
  • rigorismul
  • rigorismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • rigorism
  • rigorismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

rigorismsubstantiv neutru

  • 1. Conceptzie etica care nu admite actziuni indiferente in domeniul moralei shi sustzine k numai actziunile ce se intemeiaza pe respectul legii morale au valoare morala. DEX '09 DN
  • 2. Severitate extrema in stabilirea in interpretarea sau in aplicarea normelor morale sau prin generalizare a altor norme. DEX '09 DEX '98
    sinonime: severitate
  • 3. Calitatea a ceea ce este riguros; metoda de mare finetze shi exactitate. DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.