6 definiții pentru rezonare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REZONÁ, rezonez, vb. I. Intranz. (Înv.) A judeca, a gândi. – Din fr. raisonner, germ. raisonnieren.
REZONÁ, rezonez, vb. I. Intranz. (Înv.) A judeca, a gândi. – Din fr. raisonner, germ. raisonnieren.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REZONÁ1 vb. I. intr. (Franțuzism) A raționa. [< fr. raisonner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZONÁ2 vb. I. intr. (Rar) A se afla în rezonanță. [< fr. résonner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A REZONÁ ~éz intranz. rar A confrunta două sau mai multe judecăți pentru a trage o concluzie; a cântări cu mintea; a cumpăni. /<fr. raisonner, germ. raisonnieren
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rezoná vb., ind. prez. 1 sg. rezonéz, 3 sg. și pl. rezoneáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REZONÁ vb. v. chibzui, cugeta, gândi, judeca, medita, raționa, reflecta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rezona, rezonezverb
-
- Scrisorile... vor avea un rezultat folositor, căci sînt bine rezonate și limpede scrise. ALECSANDRI, S. 94. DLRLC
- Apoi au rezonat și au făcut știre în toate laturile. ȚICHINDEAL, F. 8. DLRLC
-
etimologie:
- raisonner DEX '09 DEX '98 DN
- raisonnieren DEX '98 DEX '09